Analiză România este al treilea producător de țiței din UE. De ce nu se vede acest avantaj în prețul carburanților
România este al treilea cel mai mare producător de țiței din Uniunea Europeană, după Italia și Danemarca, cu o producție de aproximativ trei milioane de tone în 2024. Cu toate acestea, acest avantaj nu se reflectă în prețurile benzinei și motorinei la pompă. Potrivit unei analize realizate de Asociația Energia Inteligentă, prețul carburanților este determinat mult mai puțin de producția internă și mult mai mult de funcționarea pieței petroliere, de costurile de rafinare și logistică și, mai ales, de nivelul ridicat al taxelor, care ajung să reprezinte peste jumătate din prețul final.
Potrivit AEI, benzina și motorina nu sunt produse brute, ci rezultatul unui lanț complex care include rafinarea țițeiului, transportul, stocarea și distribuția către stațiile de alimentare. Din acest motiv, prețul de la pompă nu este stabilit în funcție de cât costă extracția petrolului în România, ci de cotațiile regionale și internaționale ale produselor petroliere finite.
Chiar dacă țițeiul este extras în România, acesta intră într-o piață deschisă, unde poate fi vândut acolo unde prețul este mai avantajos. În același timp, România poate importa benzină și motorină la prețuri dictate de piața europeană sau de cea din sud-estul Europei. Acest mecanism face ca inclusiv statele producătoare de țiței să ajungă să plătească prețuri apropiate de media regională.
Rafinării există, dar România nu este independentă
România dispune de rafinării importante și de o capacitate semnificativă de procesare, însă nu își acoperă integral consumul din producția internă. O parte din necesar este asigurată din importuri, fie de țiței, fie de produse petroliere finite, în funcție de cerere și de funcționarea rafinăriilor.
În plus, rafinăriile nu pot procesa orice tip de țiței fără costuri suplimentare sau pierderi de randament. „Mixul” dintre țițeiul extras local și cel importat influențează direct costul de producție al carburanților. Aceste costuri tehnice și logistice se regăsesc, în final, în prețul plătit de șoferi la pompă.
Potrivit analizei, accizele și taxa pe valoare adăugată (TVA) reprezintă peste 55% din prețul final al benzinei în România. Acciza este o sumă fixă pe litru, indiferent de prețul petrolului, iar TVA se aplică inclusiv peste valoarea accizei, ceea ce amplifică efectul fiscal asupra prețului final.
Majorarea accizei la 1 ianuarie 2026 și creșterea cotei standard de TVA la 21% au accentuat această pondere, împingând România mai sus în clasamentele europene de preț, chiar dacă nivelul rămâne sub cel din țările vest-europene sau nordice, unde taxarea este și mai ridicată.
Diferențele de taxare, cursul valutar, costurile logistice și structura pieței locale pot schimba poziția unei țări în clasamentele europene de la o lună la alta. Astfel, locul ocupat de România nu reprezintă un verdict definitiv, ci o fotografie de moment.
În realitate, România nu are cele mai mari prețuri la carburanți din Europa, dar nici avantajul pe care mulți l-ar aștepta de la o țară producătoare de țiței.
Petrol mai ieftin, carburanți mai scumpi
Asociația Energia Inteligentă arată că, în mod normal, o scădere de aproximativ 52% a prețului țițeiului ar fi trebuit să ducă la o ieftinire a carburanților sau cel puțin la stagnarea prețurilor. În realitate, în aceeași perioadă, prețul final al benzinei și motorinei a crescut cu circa 21%.
Explicația este creșterea accizei cu 77%, la care se adaugă alte taxe conexe, care au anulat complet efectul ieftinirii petrolului și au împins prețul final în sus. În perioada 2020–2026, prețul carburanților a devenit astfel mult mai dependent de fiscalitate și mult mai puțin de evoluția prețului petrolului.
Analiza compară situația din Uniunea Europeană cu cea din Statele Unite, unde taxarea carburanților este de aproximativ 15-16%, față de 45-65% în UE. În SUA nu există TVA, iar taxarea este realizată preponderent pe volum, prin taxe federale și de stat.
Pentru un parcurs anual de 100.000 de kilometri, taxele plătite în SUA sunt estimate la aproximativ 5.590 de euro. În Uniunea Europeană, pentru aceeași distanță, taxele ajung la 21.000-33.000 de euro pe an, în funcție de nivelul taxării din fiecare stat.
Taxarea ridicată a carburanților afectează nu doar consumatorii, ci și competitivitatea economică. Costurile mai mari de transport se regăsesc în prețurile bunurilor și reduc competitivitatea exporturilor europene.
Potrivit analizei, un produs fabricat în Germania și transportat în Italia sau Polonia ajunge să includă aproximativ 300 de euro doar din taxe pe carburant, în timp ce un produs american transportat pe o distanță similară plătește de patru sau cinci ori mai puțin.
Editor : A.D.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News