Cum a ajuns Moscova din ce în ce mai dependentă de banii și tehnologiile chineze. „Pentru Beijing e doar o căsătorie de conveniență”
Poziția tot mai slabă a Rusiei în Asia îi conferă Chinei o influență crescândă asupra Moscovei, iar războiul Kremlinului din Ucraina accelerează o schimbare care ar putea face ca anumite părți din Extremul Orient al Rusiei să devină din ce în ce mai dependente de Beijing, a declarat un analist pentru TVP World.
Reuben F. Johnson, directorul Centrului de Cercetare pentru Asia al Fundației Casimir Pulaski, a declarat în cadrul emisiunii „Eastern Express” de la TVP World că temerile Rusiei cu privire la influența chineză în Extremul Orient datează de mai bine de 30 de ani.
El a susținut însă că războiul din Ucraina a accelerat această tendință, epuizând resursele Moscovei și făcând Rusia mai dependentă de banii, piețele și tehnologia chineze.
Un partener de rang înalt, nu un aliat
„Acesta nu este profilul unei țări care este parteneră cu Rusia”, a spus Johnson. „Aceștia nu sunt prieteni, știți, fără limite. Aceasta este o căsătorie de conveniență pentru chinezi.”
De când sancțiunile occidentale au izolat Rusia de mulți furnizori, Moscova a apelat din ce în ce mai mult la China pentru produse electronice, tehnologie și materii prime industriale.
Analiștii au subliniat, de asemenea, o asimetrie comercială tot mai mare: Rusia vinde Chinei în principal energie și materii prime, în timp ce importă utilaje, vehicule și produse electronice de valoare mai mare.
Departe de Moscova
Johnson a spus că Extremul Orient rus a avut de mult timp o logică politică și economică separată. În anii 1990, a remarcat el, comercianții și investitorii chinezi au devenit mai vizibili în regiunile de frontieră, cumpărând fabrici, ferme și alte active aflate în dificultate, pe măsură ce populația Rusiei scadea.
El a menționat Komsomolsk-pe-Amur, un important oraș industrial situat lângă granița cu China, unde muncitorii chinezi au protestat recent din cauza salariilor neplătite la un proiect de rafinărie care implica un antreprenor ruso-chinez.
Cazul, a sugerat el, a arătat cum tensiunile locale legate de forța de muncă, interesele comerciale chineze și autoritatea federală slabă se pot suprapune în regiuni strategice sensibile.
Schimbarea este vizibilă și în relațiile de apărare. În anii 1990, Beijingul depindea puternic de know-how-ul rus pentru avioane, motoare și rachete. Astăzi, a spus Johnson, „acolo unde China era odată partenerul secundar, acum este partenerul principal în relație”.
Pentru mulți ruși aflați departe de capitală, a adăugat el, problema este supraviețuirea, mai degrabă decât ideologia. „Moscova nu face nimic pentru a ne ajuta”, a spus Johnson, descriind atitudinile locale. „Trebuie să supraviețuim pe cont propriu.”
Editor : Sebastian Eduard
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News