Cum vede România relațiile cu partenerii strategici și ce își propune în puncte cheie de pe glob. Detalii din raportul CSAT
Statele Unite ale Americii, Franța, Turcia sau Republica Moldova sunt câteva dintre statele care au parte de capitole separate prin care Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) descrie, în raportul de activitate din 2024, cum se raportează România la relațiile bilaterale cu aceste țări. Din același document reiese și obiectivul diplomatic din regiunea Asia-Pacific, dar și ce își dorește statul român să se întâmple în Balcanii de Vest.
Raportul de activitate al CSAT pe anul 2024 a fost prezentat săptămâna trecută în comisiile de Apărare din Parlament și urmează să fie aprobat și în plen. Raportul de activitate al CSAT pe anul 2025 va fi dat publicității anul viitor.
CITEȘTE ȘI: Ce spune raportul CSAT pe anul 2024 despre anularea alegerilor de anul trecut
Parteneriatul strategic cu SUA
În raportul de activitate al Consiliului Suprem de Apărare a Țării pentru anul 2024, se vorbește despre „buna colaborare bilaterală în domeniul securității, energiei și conectivității” cu Statele Unite ale Americii.
În 2024, CSAT arăta că „a acordat o atenție deosebită consolidării prezenței forțelor SUA în România” și remarca „trendul ascendent al cooperării în domeniul apărării și al discuțiilor la nivel politico-militar, cu accent pe situația de securitate din regiunea Mării Negre” cu oficialii din Washington DC.
În domeniul economic, CSAT subliniază că „o dinamică notabilă s-a înregistrat în sectorul energetic”.
„Interesul crescut al firmelor din SUA pentru sectorul nuclear civil din România fiind reflectat de semnarea în 2024 a mai multor angajamente pentru dezvoltarea/modernizarea unităților de producție a energiei electrice ale Societății Naționale Nuclear Electrica”, potrivit raportului de activitate al CSAT, pe anul 2024.
Parteneriatul strategic cu Franța
În 2024, parteneriatul strategic cu Franța, potrivit raportului CSAT, „a rămas centrat pe implementarea măsurilor care privesc postura de descurajare și apărare pe Flancul estic al NATO”.
„Interesul pentru regiunea Mării Negre, riscurile hibride și numeroasele poziționări comune în cadrul Uniunii Europene au contribuit la aprofundarea dialogului bilateral, pe multiple paliere”, potrivit raportului de activitate CSAT.
CSAT mai arată că „nivelul colaborării dintre România și Franța, pe palierul apărării, a fost unul excelent în cursul anului 2024, cu consecințe directe asupra creșterii securității României și a zonei Mării Negre, contribuția Franței fiind una substanțială”.
Parteneriatul strategic cu Turcia
Raportul CSAT vorbește și despre parteneriatul strategic cu Turcia.
„România a continuat dialogul consistent și cooperarea solidă cu Republica Turcia, într-o gamă largă de domenii de interes bilateral, dar și în planul cooperării regionale la Marea Neagră”, potrivit sursei citate.
CSAT subliniază că parteneriatul strategic cu Turcia „rămâne esențial pentru consolidarea securității în Marea Neagră”.
„Trendul ascendent al cooperării cu Republica Turcia s-a materializat în special prin dinamismul dialogului politico-militar, prin frecvența exercițiilor bilaterale și în format aliat, dar și prin interesul arătat de partea română pentru achiziția de tehnică militară produsă de companii turce de profil”, este un fragment din raportul de activitate al CSAT pe anul 2024.
Parteneriate strategice cu Polonia, Marea Britanie și Bulgaria
În raportul din 2024, Consiliul Suprem de Apărare a Țării arată că relațiile dintre România și Polonia „au continuat să se dezvolte sub auspiciile Parteneriatului Strategic”.
În același timp, este menționat „interesul comun al trecerii la un nivel superior al relației strategice de securitate și apărare” dintre cele două țări.
În ceea ce privește relația cu Mare Britanie, CSAT arată că pe parcursul 2024 a existat o evoluție „exponențială a relației bilaterale în domeniul apărării cu Londra”.
România s-a concentrat, în ceea ce privește dialogul și cooperarea cu Marea Britanie, pe „modernizarea și creșterea capacității operaționale a Armatei Române, consolidarea posturii NATO pe termen lung, inclusiv la Marea neagră, și consolidarea cooperării și sprijinului în diferite formate, pentru partenerii din Vecinătatea Estică și din Balcanii de Vest”.
Despre Bulgaria, raportul CSAT notează că „s-au înregistrat progrese și în ceea ce privește dialogul din perspectiva agreării unor proiecte de interconectare în domeniul transporturilor și energiei, de importanță economică și de securitate”.
Parteneriatul strategic cu Republica Moldova
„Eforturile României s-au concentrat în anul 2024 pe acordarea de sprijin, în plan bilateral, pe mobilizarea în continuare a sprijinului internațional pentru Republica Moldova și pe susținerea integrării sale europene”, potrivit raportului de activitate al CSAT pe anul 2024.
CSAT arată că România „s-a remarcat în 2024 drept cel mai vocal susținător al Republicii Moldova la nivel european și cel mai apropiat partener al său, pe ansamblul palierelor de interacțiune”.
Raportul mai subliniază că relația bilaterală dintre cele două țări, în baza Parteneriatului Strategic, a cunoscut un „profil ascendent” în 2024.
„Principalele domenii abordate în plan bilateral au fost: dialogul politico-militar, consiliere în elaborarea documentelor programatice, standardizarea instruirii, instruire militară practică, forțele pentru operații speciale și educație și pregătire de specialitate”, potrivit sursei citate.
Alte parteneriate strategice și relații bilaterale cu state europene
Raportul CSAT subliniază că, în ceea ce privește Ungaria, România „a promovat abordarea deschisă și pragmatică, cu scopul construirii în continuare a unei relații bilaterale bazate pe conlucrare și respect reciproc”.
Despre Italia, raportul CSAT notează două evenimente care a marcat „dezvoltarea relațiilor bilaterale” dintre cele două state: semnarea unei Declarații Comune privind dezvoltarea Parteneriatului Strategic Consolidat dintre cele două state și vizita președintelui Italiei la București din iunie 2024.
CSAT subliniază că Parteneriatul strategic dintre România și Spania „a continuat să se dezvolte” în 2024 și notează rolul „esențial în cadrul relației bilaterale” pe care îl are Spania din perspectiva „consolidării securității și stabilității pe Flancul Estic”.
„România a acordat o atenție deosebită aprofundării dialogului și cooperării cu Republica Federală Germană, ținând cont de caracterul privilegiat, cu valențe strategice, al relației bilaterale”, arată CSAT la capitolul Germania.
Din raport mai reiese că în anul 2024 „s-a trecut la o abordare structurată de tip angajament politic reciproc” care conține „o secțiune consistentă privind reperele cooperării pe dimensiunea apărării”.
CSAT subliniază că „dialogul și cooperarea cu Țările de Jos au evoluat semnificativ, rezultatele fiind stimulate de cerințele mediului de securitate și cele vizând consolidarea profilului aliat de securitate la Marea Neagră”.
În același timp, s-a „acordat o importanță specială dezvoltării relațiilor României cu statele baltice, urmărind, în mod specific, aprofundarea colaborării și coordonării în sfera apărării și securității”.
Raportul CSAT vorbește și despre relația României cu Grecia, care în anul 2024 „a fost marcată de un dialog politico-diplomatic robust și cooperare sectorială aplicată, inclusiv pe linie de interconectare și conlucrare economică”.
În anul 2024, CSAT arată că, în relația cu Portugalia, a fost promovat „un dialog strâns româno-portughez în cadrul UE și aliat, precum și colaborarea aplicată pe linie sectorială”.
Despre Ucraina, CSAT subliniază că pe parcursul anului 2024 s-a convenit „consolidarea colaborării în domenii de interes reciproc precum combaterea infracționalității transfrontaliere, schimburile de informații și experiență pentru creșterea nivelului de siguranță publică generală în contextul războiului, intervenția în situațiile de urgență și cooperarea la frontieră”.
Relațiile cu statele din Balcanii de Vest, Caucazul de Sud și Asia Centrală
CSAT subliniază că România a continuat „să acorde atenție țărilor din Balcanii de Vest, acționând pentru extinderea dialogului politic, menținerea securității regionale, intensificarea relațiilor economice și sprijinirea apropierii de UE a partenerilor din regiune”.
România „a continuat să sprijine dezvoltarea relațiilor țărilor din Caucazul de Sud cu Uniunea Europeană”, potrivit CSAT:
- Raporturile cu Azerbaidjan s-au menținut „la un nivel foarte bun”, iar președintele României a avut o întrevedere în 2024 cu prim-ministrul Armeniei;
În același timp, România „continuă să sprijine demersurile pentru întărirea colaborării între UE” și statele din Asia Centrală.
- Sunt menționate consultări cu Turkmenistan și Uzbekistan, care au vizat „întregul spectru al relațiilor bilaterale, cu accent asupra modalităților de aprofundare a dialogului politic și de dezvoltare a cooperării în plan comercial-economic și în cel al investițiilor”.
Relațiile cu statele din Orientul Mijlociu, Asia-Pacific și Africa
Pentru 2024, CSAT arată că parteneriatul dintre România și Israel „a rămas unul solid”, însă țara noastră „și-a menținut poziția tradițională în sprijinul consolidării instituționale a Autorității Palestiniene, ca unic și legitim reprezentant al poporului palestinian”.
„Au fost continuate demersurile de consolidare a dialogului politico-diplomatic cu Statul Qatar și cu Emiratele Arabe Unite”, potrivit sursei citate.
CSAT subliniază că România a „continuat să-și intensifice implicarea politico-diplomatică în regiunea Asia-Pacific”, regiune care „s-a bucurat de o atenție sporită”.
„Relațiile cu Coreea de Sud și Japonia au cunoscut o accelerată dinamizare pe parcursul anului 2024”, arată CSAT.
Raportul subliniază că România a înregistrat „progrese notabile” în relația cu India și că „aprofundarea dialogului” cu statele din regiunea Asia-Pacific „rămâne un obiectiv important al diplomației românești”.
Consiliul Suprem de Apărare a Țării mai notează că în 2024 „s-a acordat o atenție sporită conflictelor din Africa”.
„De asemenea, s-au implementat o serie de proiecte de asistență oficială pentru dezvoltare, în acord cu nevoile statelor beneficiare, în domenii precum combaterea dezinformării, reconstrucția și stabilizarea post-conflict sau educația”, mai notează CSAT în raportul din 2024.
Editor : M.G.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News