Majoritatea locuitorilor din orașele mari ale României, de la București și Ploiești până la Cluj, respiră aer care depășește constant limitele legale de poluare. Traficul intens și încălzirea cu lemn sau cărbune mențin concentrații ridicate de particule în suspensie, adică praf fin care pătrunde adânc în plămâni, și oxizi de azot, gaze toxice emise de trafic și industrie, punând astfel sănătatea locuitorilor, mai ales a copiilor, în pericol. Reprezentanții Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP) au explicat pentru Digi24.ro ce înseamnă „aer curat”, care sunt orașele cele mai afectate și principalele surse ale poluării.
Ce înseamnă „aer curat” din punct de vedere al indicatorilor oficiali de calitate a aerului
„Indicele de calitate reprezintă un număr de la 1 (bun) la 6 (extrem de rău), care arată calitatea aerului în aria de reprezentativitate a stațiilor de monitorizare din cadrul Rețelei Nationale de Monitorizare a Calitatii Aerului din Romania (RNMCA) și poate fi:
- indice specific de calitate a aerului;
- indice general de calitate a aerului.
Indicii specifici de calitate a aerului sunt calculați pe baza datelor orare pentru fiecare dintre următorii poluanți monitorizați: dioxid de sulf, dioxid de azot, ozon, particule în suspensie (fracțîi PM10 și PM2,5).
Indicele general se stabilește pentru fiecare dintre stațiile din cadrul RNMCA că fiind cel mai mare dintre indicii specifici corespunzători poluanților monitorizați. Indicele general se calculează în cazul în care este disponibil cel puțin 1 indice specific.
Indicii specifici se stabilesc prin încadrarea valorilor medii orare ale concentrațiilor, în anumite domenii/intervale de concentrații. Acestor indici le sunt asociate anumite calificative care se referă la calitatea aerului în aria stațiilor de reprezentativitate, respectiv: „Bun”, „Acceptabil”, „Moderat”, „Rău”, „Foarte rău”, „Extrem de rău”. Indicii se actualizează orar și pe baza acestora se poate aprecia calitatea aerului din oraș.”, au explicat pentru Digi24.ro reprezentanții Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate (ANMAP)
Ca urmare, un aer curat poate fi considerat aerul a cărui calitate poate fi descrisă prin indicele general 1 și căruia îi este asociat calificativul „Bun”.
Din perspectiva unei evaluări anuale a calității aerului și a modului de conformare cu standardele de calitate a aerului se disting situațiile în care, pentru unul sau mai mulți poluanți, se depășesc valorile-limita sau valorile țintă stabilite prin legislație și situațiile în care standardele de calitate a aerului sunt respectate.
- (Ordinul nr. 3.311 din 22 decembrie 2025 pentru modificarea și completarea Ordinului ministrului mediului, apelor și pădurilor nr. 1.818/2020 privind aprobarea indicilor de calitate a aerului, care reprezintă un sistem de codificare utilizat pentru informarea publicului privind calitatea aerului stabilește modul de calcul al indicelui de calitate a aerului, pe baza datelor de calitate a aerului furnizate de stațiile de monitorizare care fac parte din Rețeaua Națională de Monitorizare a Calității Aerului din România).
Zonele cele mai poluate din România și factorii principali care le afectează constant calitatea aerului
„În accepțiunea conform căreia „zone poluate” reprezintă acele arii sau unități administrativ teritoriale (UAT) pentru care au fost determinate depășiri ale valorilor limita/țintă, precizăm că, pe baza rezultatelor referitoare la evaluarea anuală a calității aerului, se realizează o încadrare a unităților administrativ teritoriale, în funcție de conformarea nivelurilor anuale la valorile limita/țintă relevante, pentru fiecare poluant reglementat de Legea 104/2011.
Această clasificare are că scop încadrarea UAT-urilor în regimuri de gestionare, respectiv regim de gestionare I în cazul UAT-urilor pentru care a fost evaluată depășirea valorilor limita/țintă și regim de gestionare ÎI în cazul UAT-urilor pentru care a fost evaluată conformarea cu valorile-limita/țintă.
- Această clasificare este actualizată anual după caz, fiind reglementată prin Ordin al autorității publice centrale pentru protecția mediului( Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător)
Lista cu unitățile administrativ-teritoriale întocmită în urmă încadrării în regimul de gestionare I a ariilor din zone și aglomerări:
La dată prezenței este în vigoare Ordinul nr. 2.761 din 16 octombrie 2025 privind aprobarea listelor cu unitățile administrativ-teritoriale întocmite în urmă încadrării în regimuri de gestionare a ariilor din zonele și aglomerările prevăzute în anexă nr. 2 la Legea nr. 104/2011 privind calitatea aerului înconjurător.
Conform Anexei 1 a acestui ordin. lista cu unitățile administrativ-teritoriale întocmită în urmă încadrării în regimul de gestionare I a ariilor din zone și aglomerări este:
- pentru dioxid de azot și oxizi de azot sunt încadrate municipiile: București, Brașov, Constanța, Cluj-Napoca, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara, Deva și comună Brazi din județul Prahova;
- pentru particule în suspensie (PM10) sunt încadrate municipiile: București, Constanța, Craiova, Iași, Ploiești, Timișoara, Sebeș, Suceava, Târgu Mureș, Sighetu Marmației, Târgu Jiu, Dej, Miercurea Ciuc, orașele Rovinari, Buftea, Voluntari, Bragadiru și comunele Glina și Holboca;
- pentru particule în suspensie (PM2,5) sunt încadrate municipiile: București, Sighetu Marmației;
- pentru benzen sunt încadrate municipiul: Ploiești și comună Brazi.
Pentru zonele în care valorile-limita ale poluanților monitorizați au fost depășite și că urmare au fost încadrate în regim de gestionare I există obligativitatea de a se întocmi planuri/planuri integrate de calitate a aerului, conform Hotărârii Guvernului nr. 257/2015.
În aceste planuri sunt identificate și prezentate principalele cauze care au determinat depășirile, respectiv principalele surse de emisii responsabile de poluare cât și informații privind contribuția acestor surse la depășirile determinate.
Factorii principali care afectează constant calitatea aerului
În general se disting următoarele cauze principale:
- surse de emisii de oxizi de azot care au determinat depășiri ale valorii limita anuale pentru dioxid de azot sunt reprezentate de traficul rutier motorizat electric (aceste depășiri fiind determinate la stațiile de monitorizare de tip trafic);
- sursele de particule în suspensie care au determinat depășiri ale valorii limita zilnice sau anuale pentru particule în suspensie sunt reprezentate de încălzirea rezidențială și de trafic.
Planurile de calitate a aerului aprobate până în prezent sunt publice, fiind postate pe paginile de internet ale autorităților publice competențe cu elaborarea acestora, respectiv Primarii și/sau Consilii Județene.”, au mai precizat reprezentanții ANMAP
Ce diferențe regionale relevante pot fi observate pe harta calității aerului din România
„În baza datelor de monitorizare a calității aerului provenite de la stațiile de monitorizare din cadrul RNMCA se pot evidenția niveluri ridicate ale concentrațiilor de poluanți atmosferici (în special particule în suspensie PM10 și PM2,5) în UAT-urile din centrul și nordul țării, unde încălzirea populației se realizează predominant cu combustibili solizi (lemn de foc, cărbune).
În zona de sud-vest a țării, în special în orașele și comunele învecinate exploatărilor de cărbune, emisiile provenite din încălzirea populației cu cărbune pot aduce o contribuție semnificativă la degradarea calității aerului, în special în sezonul rece.”, potrivit surselor Digi24.ro
Pot există diferențe majore de calitate a aerului între cartiere ale aceluiași oraș?
„Pot există, în funcție de sursele locale de poluare, precum și de contribuția acestora la calitatea aerului. Surse locale de poluare pot fi reprezentate de încălzirea rezidențială cu combustibili solizi (lemn, cărbune) și intensitatea traficului rutier.
Menționăm că scopul monitorizării calității aerului prin intermediul RNMCA este evaluarea calității aerului la nivelul zonelor de evaluare. Că urmare, datele colectate de la stațiile din RNMCA nu sunt relevante pentru particularitățile la nivel de cartier.
La nivelul zonelor de evaluare a calității aerului monitorizarea se realizează în stații cu diferite arii de reprezentativitate, în funcție de scopul urmărit și implicită în funcție de amplasarea acestora. Stațiile de monitorizare a calității aerului sunt de tip trafic, de tip fond și de tip industrial.”, conform reprezentanților ANMAP
Cum afectează poluarea sănătatea pe termen lung
„Autoritatea publică centrală pentru sănătate „evaluează riscurile asupra stării de sănătate a populației, vizând și protecția grupurilor sensibile ale populației, inclusiv copii, și elaborează rapoarte anuale cu privire la starea de sănătate a populației la nivel național corelate cu datele de calitate a aerului înconjurător, pe care le pune la dispoziția autorității publice centrale pentru mediu”.
În ultimul Raport privind sănătatea și mediul realizat de Institutul Național de Sănătate Publică „Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar” se menționează:
„Expunerea la poluanți atmosferici reprezintă un factor major în apariția și agravarea astmului bronșic. Particulele în suspensie (PM2,5, PM10), oxizii de azot, dioxidul de sulf și ozonul troposferic irită mucoasa cailor respiratorii, declanșând inflamatia cronică și creșterea hiperreactivitatii bronhice.
Poluarea poate favoriza apariția simptomelor astmului, exacerba crizele existente și reduce eficacitatea tratamentului.
De asemenea, expunerea prelungită la aer poluat poate afecta dezvoltarea pulmonară la copii, crescând riscul de astm la vârste fragede. De asemenea, se precizează că expunerea pe termen lung la fumat sau alte particule inhalate poate crește incidența afecțiunilor respiratorii precum: pneumonie, bronșiolită/bronșită acută, bronșită cronică, emfizem pulmonar.”
Pot fi datele furnizate de ANMAP utilizate că instrument de orientare pentru alegerea unei zone de locuit
Având în vedere cele precizate mai sus, considerăm că datele furnizate de stațiile care fac parte din RNMCA pot fi utilizate că instrument de orientare pentru alegerea unei zone de locuit în cazul în care acestea sunt analizate în contextul scopului monitorizării.
Astfel, o stație de monitorizare de tip trafic oferă informații relevante pentru arteră de trafic pe care este amplasată, o stație de tip industrial oferă informații privind impactul obiectivului industrial monitorizat asupra celei mai apropiate zone locuite, o stație de fond oferă informații asupra nivelului de fond la care este expusă populația în general.”, au mai transmis reprezentanții Agenției Naționale pentru Mediu și Arii Protejate
