De ce este atât de important pentru Putin să preia controlul și asupra restului regiunii Donețk (NYT)
În timp ce negociatorii ruși și ucraineni se reunesc din nou, mai târziu în această săptămână, la Abu Dhabi, pentru discuții de pace organizate de administrația Trump, cel puțin o problemă majoră rămâne nerezolvată: soarta regiunii Donețk, relatează New York Times (NYT).
De luni de zile, oficialii ruși sugerează că Moscova nu va opri luptele până când Ucraina nu va ceda cei 2.082 de kilometri pătrați din regiunea Donețk, care se află încă sub controlul Kievului.
Secretarul de Stat american Marco Rubio a declarat miercurea trecută, în fața Senatului, că problema regiunii Donețk a devenit „singurul punct rămas” din negocierile de pace care necesită atenție, menționând: „Este încă un prag pe care nu l-am trecut”.
O zi mai târziu, Moscova a contestat această afirmație. Consilierul Kremlinului pentru politică externă, Iuri Ușakov, a spus că mai există și alte chestiuni care trebuie abordate, inclusiv garanțiile de securitate pe care statele occidentale le-au oferit Ucrainei.
Chiar și așa, este clar că fâșia de teritoriu din regiunea Donețk aflată sub control ucrainean, mai mică decât statul american Delaware, se află în centrul negocierilor.
Această situație ridică o întrebare esențială: de ce președintele Rusiei, Vladimir Putin, este atât de preocupat de acest teritoriu, și nu de alte zone ale Ucrainei asupra cărora Moscova și-a revendicat controlul?
Leagănul „Primăverii Ruse”
Încă de la invadarea Ucrainei de către Rusia, în 2014, Donețkul a fost central în tentativa Moscovei de a separa și, ulterior, de a anexa regiunea industrială din estul Ucrainei, majoritar vorbitoare de limbă rusă, pe care Kremlinul o prezintă drept „istoric rusească”.
Rusia și-a construit o mare parte din propaganda de stat în jurul ideii de „salvare” a populației din regiunile Donețk și Luhansk, zonă cunoscută colectiv sub numele de Donbas. Moscova a preluat deja controlul complet asupra regiunii Luhansk.
La sfârșitul anului 2022, Kremlinul a anunțat că a anexat patru regiuni ale Ucrainei: Luhansk, Donețk, Herson și Zaporojie.
În negocierile de anul trecut, negociatorii ruși au încetat să mai ceară părțile din regiunile Herson și Zaporojie pe care nu le controlează deja. Dacă Kievul ar reuși să păstreze și o porțiune semnificativă din Donețk, Vladimir Putin s-ar putea confrunta cu reacții dure din partea elementelor naționaliste pro-război din propria bază de susținători.
Porțiunea din regiunea Donețk aflată încă sub control ucrainean are o importanță simbolică majoră. Ea include orașul Sloviansk, locul unde Moscova a declanșat, în 2014, ceea ce a numit o revoltă „separatistă” pro-rusă. Un eșec al Rusiei de a cuceri acest oraș, descris de propaganda rusă drept leagănul „Primăverii Ruse”, după 12 ani de încercări, ar putea amplifica criticile venite din partea naționaliștilor pro-război.
Preluarea restului regiunii Donețk i-ar permite, de asemenea, lui Putin să construiască o narațiune a victoriei.
„O bombă cu ceas sub unitatea Ucrainei”
„Dacă obții la masa negocierilor ceva ce nu ai reușit să obții prin forță, atunci răspunsul la întrebarea cine a câștigat războiul și cine a dictat termenii păcii este clar”, a declarat Alexander Gabuev, director al think tank-ului Carnegie Russia Eurasia Center din Berlin. „Nu va mai exista, probabil, o modalitate credibilă de a susține că a fost o înfrângere strategică a Rusiei și o victorie pentru Ucraina.”
Putin știe că orice decizie a Kievului de a ceda acest teritoriu ar fi extrem de controversată în interiorul Ucrainei, unde soldații mor pentru acel pământ de 12 ani, a mai spus Gabuev.
„Oamenii au vărsat sânge pentru asta. Multe familii i-au pierdut pe cei dragi în luptele din Donbas. Iar acum renunți la teritoriu? Este o bombă cu ceas sub unitatea Ucrainei”, a avertizat el.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a declarat vineri că este dispus să facă compromisuri pentru a pune capăt războiului, dar nu și compromisuri care să afecteze integritatea teritorială a Ucrainei.
În decembrie, Zelenski a spus că este dispus să-și retragă trupele din partea regiunii Donețk controlată de Kiev și să transforme zona într-un teritoriu demilitarizat. El a subliniat însă că Rusia ar trebui să-și retragă forțele dintr-o porțiune echivalentă a regiunii Donețk.
„Formula Anchorage”
Vara trecută, când eforturile președintelui SUA Donald Trump de a intermedia pacea au intrat în impas, administrația sa a avansat ideea unui schimb de teritorii care să includă Donețkul, în încercarea de a relansa discuțiile cu Kremlinul. Putin a venit cu o contraofertă, ceea ce a dus la summitul din Alaska.
Detaliile exacte ale acordului discutat atunci de Trump și Putin nu au fost făcute publice. De atunci însă, liderii ruși insistă, fără a oferi explicații suplimentare, că orice acord de pace trebuie să respecte „spiritul de la Anchorage” sau „formula Anchorage”.
Această formulare este considerată, în general, o prescurtare folosită de Kremlin pentru acordul acceptat de Putin cu Trump în Alaska: Rusia ar opri războiul dacă Ucraina ar ceda restul regiunii Donețk (și ar accepta o serie de alte cerințe non-teritoriale).
Zelenski nu a fost de acord. El a subliniat că Constituția Ucrainei interzice concesiile teritoriale fără organizarea unui referendum național.
Problema a reapărut ulterior sub o nouă formă, într-un plan în 28 de puncte elaborat toamna trecută de negociatorii americani, cu contribuția trimisului special al lui Putin, Kirill Dmitriev.
Planul propunea retragerea forțelor ucrainene din partea regiunii Donețk pe care o controlează și crearea unei „zone-tampon demilitarizate”. Teritoriul ar fi fost recunoscut internațional ca aparținând Rusiei, însă trupele ruse nu ar fi avut voie să fie staționate acolo.
După ce a acceptat această ofertă în discuțiile cu Trump din Alaska, Putin ar putea considera că orice abatere de la ea ar însemna un acord dezavantajos pentru Rusia.
„Dacă ești Rusia și ți se oferă asta, vei accepta să se revină asupra acordului?”, a declarat Sam Charap, politolog senior la Rand Corporation. Problema este că Ucraina nu a fost niciodată de acord, scrie sursa citată.
Una dintre cele mai fortificate zone ale frontului
Porțiunea din regiunea Donețk aflată încă sub control ucrainean este una dintre cele mai fortificate zone ale frontului, întrucât sistemele de apărare datează din 2014, înainte ca Rusia să lanseze invazia pe scară largă.
Pierderea acestor fortificații ar face Ucraina mai vulnerabilă în fața unor eventuale atacuri rusești viitoare, spun unii analiști, oferind Moscovei o poziție favorabilă pentru declanșarea unei noi invazii dacă acordul de pace ar eșua.
Orașul Donețk, capitala regiunii cu același nume, aflat sub ocupație rusă, s-a confruntat anul trecut cu o gravă criză a apei și continuă să aibă probleme serioase în privința alimentării cu apă.
Canalul care alimenta regiunea, cunoscut sub numele de Canalul Siverski Doneț–Donbas, a fost distrus la începutul invaziei pe scară largă din 2022. Acesta își are originea la nord-est de Sloviansk, pe un teritoriu aflat încă sub control ucrainean.
Întrebat despre lipsa apei în timpul conferinței sale anuale de presă din decembrie, Vladimir Putin a explicat că principala sursă de alimentare se află pe un teritoriu „care, din păcate, este încă controlat de inamic”.
Liderul rus a spus că problema ar putea fi „rezolvată fundamental” odată ce „acest teritoriu va fi sub controlul forțelor noastre armate”.
Editor : C.S.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News