Iranul a cerut încheierea conflictului. „Cazul poate fi considerat închis”
Iranul a cerut Israelului să nu reacţioneze militar la atacul său fără precedent din noaptea de sâmbătă spre duminică, pe care l-a prezentat drept o ripostă justificată la atacul israelian care i-a distrus Consulatul din Damasc.
„Cazul poate fi considerat închis”, a anunţat misiunea iraniană la ONU într-un mesaj postat duminică, la trei ore după începutul operaţiunii.
Însă, a avertizat ea, „dacă regimul israelian comite o nouă greşeală, răspunsul Iranului va fi considerabil mai dur”, scrie News.ro.
Duminică, preşedintele iranian Ebrahim Raisi a avertizat că reacţia ţării sale va fi „mult mai puternică” în cazul unui „comportament imprudent” al Israelului sau partenerilor săi, după atacul iranian.
„Pedepsirea agresorului s-a realizat”, şi-a exprimat într-un comunicat satisfacţia Raisi, adăugând că „dacă regimul sionist sau partizanii săi” dau „dovadă de un comportament imprudent, vor primi un răspuns decisiv şi mult mai puternic”.
Comandantul Forţelor armate iraniene, generalul Mohammad Bagheri, s-a felicitat cu privire la faptul că atacul şi-a „atins toate obiectivele”, şi anume a „scos din serviciu un centru de spionaj şi o bază aeriană”.
El a precizat că niciun centru urban sau economic nu a fost vizat de dronele şi rachetel iraniene.
„Pedepsirea” Israelului
Aceste două centre au fost în mod specific vizate pentru că au servit la comiterea atacului care a distrus, la 1 aprilie, Consulatul Iranului la Damasc, soldat cu moartea a şapte Gardieni ai Revoluţiei, inclusiv doi generali din cadrul Forţei Qods, care intervine în afara Iranului.
În Israel, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a anunţat că baza aeriană Nevatim a fost „uşor atinsă” de rachete balistice iraniene.
„Acţiunea militară a Iranului a fost un răspuns la agresiunea regimului sionist împotriva sediilor noastre diplomatice de la Damasc”, a justificat misiunea iraniană la ONU. Ea a fost „desfăşurată în baza Articolului 51 al Chartei ONU privind regimul apărării”.
Israelul este, de la Revoluţia din 1979, inamicul jurat al republicii islamice, care îndeamnă la distrugere acestuia în favoarea unui stat palestinian.
Însă, până în prezent, Teheranul s-a abţinut să atace frontal, preferând să susţină acţiuni desfăşurate de alţi membri ai „axei resistenţei”, din care fac parte Hezbollahul libanez şi rebelii houthi din Yemen, de la începutul Războiului în Fâşia Gaza dintre Israel şi Hamasul palestinian, de la 7 octombrie.
Duminică, Ministerul iranian de Externe a anunţat că i-a convocat pe ambasadorii Regatului Unit, Franţei şi Germaniei, în semn de protest, „în urma poziţiilor iresponsabile ale anumitor reprzentanţi ai acestor ţări cu privire la răspunsul Iranului la seria de acţiuni a regimului sionist împotriva cetăţenilor şi intereselor ţării noastre”.
Cu câteva ore înainte de atacuri, Iranul a confiscat, sâmbătă, un portcontainer pe care l-a acuzat de faptul că are „legături” cu Israelul, cu 25 de mebri ai echipajului la bord, în apele Golfului Persic.
Washingtonul a denunţat „un act de piraterie”.
Editor : B.P.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News