Europa îşi schimbă radical strategia faţă de China. Bruxelles-ul şi Beijingul, tot mai aproape de o confruntare economică
Uniunea Europeană consideră că actuala relație comercială cu China a devenit nesustenabilă și pregătește o reevaluare amplă a strategiei sale față de Beijing, pe fondul deficitului comercial record, al temerilor legate de importurile chineze ieftine și al preocupărilor privind securitatea economică. În timp ce Bruxelles-ul analizează noi măsuri pentru reducerea dependenței de China și protejarea industriei europene, autoritățile chineze avertizează că vor răspunde dacă accesul produselor chinezești pe piața europeană va fi restricționat, alimentând temerile privind o posibilă confruntare economică între cele două părți, scrie Euronews.
Tensiunile dintre China și Uniunea Europeană s-au accentuat în ultimele luni, determinând Comisia Europeană să convoace vineri majoritatea comisarilor pentru o reevaluare strategică, în cadrul unei „dezbateri de orientare”.
„China este un partener important, iar angajamentul și dialogul vor continua”, a transmis Comisia Europeană după reuniune. „În același timp, starea actuală a relației comerciale și investiționale nu este sustenabilă.”
Descrierea relației drept „nesustenabilă” ar putea însă să nu reflecte pe deplin amploarea deteriorării legăturilor dintre cele două părți.
Relațiile s-au degradat constant de când președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a calificat Beijingul drept un „rival sistemic” într-un discurs important susținut în 2023. Tensiunile au crescut și mai mult după ce liderii europeni au depășit divergențele privind acordul comercial UE-SUA, ceea ce a permis Bruxellesului să își concentreze atenția asupra Chinei.
Potrivit Comisiei Europene, anul trecut deficitul comercial al UE cu China a atins nivelul record de 359,9 miliarde de euro, alimentând apelurile pentru protejarea pieței europene de importurile chineze ieftine care amenință sectoare întregi, inclusiv industria metalurgică, chimică și auto.
„Vedem un adevărat atac de panică în ultimele săptămâni în ceea ce privește China”, a declarat pentru Euronews un oficial european, sub protecția anonimatului. Acesta a adăugat că problema Chinei a fost „ignorată prea mult timp”.
Potrivit estimărilor, aproximativ 200.000 de locuri de muncă din industria europeană au fost pierdute din 2024, în special în sectoarele energointensive și auto. Alte 600.000 de locuri de muncă din industria auto ar putea dispărea până la sfârșitul deceniului.
Comisia Europeană a precizat vineri că abordarea sa generală rămâne una de „reducere a riscurilor, nu de decuplare”, semnalând că UE încearcă să își diminueze dependența de China fără a rupe complet legăturile economice. Cu toate acestea, riscul unui război comercial amplu pare mai real ca oricând.
Cum încearcă UE să limiteze influenţa economică a Chinei
În mandatul legislativ anterior, UE a adoptat mai multe acte normative care au provocat nemulțumirea Beijingului, inclusiv măsuri de control al investițiilor străine directe.
În paralel, Comisia Europeană și-a intensificat lupta împotriva dumpingului, adică a practicii prin care subvențiile publice permit exporturi la prețuri sub nivelul pieței.
Bruxellesul a devenit mai agresiv în combaterea modelului economic susținut prin subvenții al Chinei, inclusiv prin introducerea de taxe vamale pentru vehiculele electrice. De asemenea, sunt în desfășurare mai multe investigații sectoriale.
La începutul acestei săptămâni, Comisia a amendat platforma chineză Temu cu 200 de milioane de euro pentru comercializarea unor produse considerate nesigure și a lansat o investigație amplă privind achiziția retailerului MediaMarkt de către JD.com.
În același timp, eurodeputații și guvernele discută Legea Acceleratorului Industrial, care ar impune condiții stricte pentru investițiile în baterii, vehicule electrice, panouri solare și materii prime critice provenite din țări care controlează peste 40% din piața globală a unui anumit sector.
O altă propunere, noua Lege privind securitatea cibernetică, ar putea exclude furnizori chinezi precum Huawei și ZTE din infrastructurile critice europene.
UE pregăteşte măsuri mai dure pentru a opri valul importurilor
Pentru a combate supracapacitățile industriale ale Chinei, UE a decis în aprilie să dubleze taxele pentru importurile de oțel care depășesc cotele europene.
Măsura este susținută de mai multe state membre importante, inclusiv Franța, Italia, Spania, Olanda și Lituania, care cer extinderea acestui tip de protecție și la alte sectoare.
Într-un document informal, aceste state au argumentat că măsurile de salvgardare sunt mai flexibile decât alte instrumente comerciale utilizate împotriva importurilor ieftine.
Industria europeană exercită, la rândul ei, presiuni asupra Comisiei pentru utilizarea mai rapidă și mai agresivă a instrumentelor de apărare comercială.
Un semnal de alarmă important pentru Bruxelles a fost cazul Nexperia, producător de cipuri din Olanda controlat de grupul chinez Wingtech, afectat de tensiunile comerciale dintre SUA și China și care a generat perturbări semnificative în industria auto.
Comisia intenționează acum să oblige anumite sectoare, inclusiv industria auto, să își diversifice furnizorii de cipuri și să ia în calcul riscurile lanțurilor de aprovizionare.
Cu toate acestea, oficialii europeni consideră că actualele reguli se mișcă prea lent în raport cu viteza de adaptare a Chinei. După introducerea taxelor pentru vehiculele electrice, exportatorii chinezi și-au orientat atenția către vehiculele hibride.
Bruxellesul se îndreaptă acum către o abordare mai sistemică, care tratează apărarea comercială ca pe un set de instrumente pentru reechilibrarea relației cu China. Una dintre ideile aflate în discuție este introducerea unui mecanism de limitare a importurilor în anumite sectoare afectate de supracapacitate.
Beijingul ameninţă cu represalii
În ultimele săptămâni, Beijingul a avertizat în repetate rânduri că va reacționa dacă UE își închide piața pentru produsele chinezești.
Atât legislația „Made in Europe”, cât și noua Lege privind securitatea cibernetică au provocat nemulțumirea autorităților chineze, care și-au intensificat activitatea de lobby la Bruxelles și în capitalele europene.
Liderii europeni sunt conștienți că deciziile lor ar putea declanșa un război comercial. După introducerea taxelor pentru vehiculele electrice chineze în 2024, Beijingul a impus taxe pentru carnea de porc, băuturile spirtoase și produsele lactate din UE.
„Comerțul internațional este o stradă cu dublu sens. Relațiile comerciale dintre China și UE sunt reciproc avantajoase. China nu urmărește obținerea unui excedent comercial”, a declarat joi purtătoarea de cuvânt a Ministerului chinez de Externe, Mao Ning.
Ea a avertizat că Beijingul va urmări cu atenție deciziile UE și va lua toate măsurile necesare pentru a-și apăra interesele legitime.
Unii experți susțin însă că Europa este deja prea dependentă de China în ceea ce privește componente esențiale ale lanțurilor de aprovizionare.
În 2025, China a blocat exporturile de pământuri rare, vitale pentru tehnologiile verzi și industria de apărare europeană, precum și exporturile de cipuri esențiale pentru industria auto.
Germania şi Spania frânează ofensiva europeană
Europa nu este unită în ceea ce privește China.
Germania, în pofida deficitului comercial semnificativ cu Beijingul, a rămas mult timp atașată unei abordări cooperative, concentrată pe accesul companiilor germane pe piața chineză.
Berlinul nu a susținut documentul informal promovat de alte mari economii europene. Ministrul german al Economiei, Katherina Reiche, a reiterat că prioritatea Germaniei este evitarea afectării exporturilor către China.
Totuși, costurile economice ale dependenței de Beijing par să determine o schimbare de atitudine la Berlin, guvernul german analizând o abordare mai dură.
Spania este cealaltă mare economie europeană reticentă la adoptarea unor măsuri dure împotriva Chinei. Costurile energetice relativ reduse au transformat țara într-o destinație atractivă pentru investițiile chineze.
Poziția Madridului a provocat confuzie în această săptămână, după ce inițial părea să sprijine documentul promovat de Franța, pentru ca ulterior să se distanțeze de acesta.
„Nu a existat niciun sprijin politic specific pentru vreun document informal”, a declarat ministrul spaniol al Comerțului, Carlos Cuerpo, care a insistat asupra necesității dialogului cu autoritățile chineze.
Este Europa pregătită pentru confruntarea cu China?
Reevaluarea relației cu China de către Bruxelles este rezultatul unor decenii de creștere a dependenței economice. Accelerarea recentă a procesului a fost influențată și de schimbarea poziției Statelor Unite, inclusiv de recenta vizită a președintelui Donald Trump la Beijing.
Dezbaterea strategică de vineri reprezintă doar primul pas al unui proces mai amplu de repoziționare europeană. Direcția finală rămâne însă incertă, din cauza diviziunilor interne și a riscului unor represalii din partea Chinei.
Concluziile discuțiilor vor fi analizate la următoarea reuniune a Consiliului European din 18-19 iunie, unde securitatea economică va fi unul dintre subiectele principale.
Deși Bruxellesul analizează noi instrumente de protecție comercială, factorul decisiv rămâne voința politică.
„Instrumentul anti-coerciție nu a fost folosit niciodată, deși am fost supuși destul de multor presiuni”, a declarat oficialul european citat de Euronews. „Avem nevoie de instrumente pe care să fim dispuși să le folosim cu adevărat.”
Editor : Ș.A.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News