Fortificarea frontierei Europei și scenariul „Narva Next”: Cum se pregătesc țările baltice de „Ora X” a invaziei rusești
Țările baltice au o graniță de peste 1.000 de kilometri cu Rusia și aliatul său, Belarus, pe care acum o fortifică în încercarea de a remodela câmpul de luptă al unei posibile invazii, astfel încât să încetinească înaintarea trupelor rusești. Estonia, Letonia și Lituania au învățat din experiența Ucrainei că este crucial să nu piardă teren în primele zile ale războiului, înainte ca trupele NATO din țările aliate să poată interveni. Având în vedere teritoriul limitat de care dispun, pentru cele trei state nu există varianta retragerii.
Granița dintre Estonia și Rusia este închisă pentru mașini, astfel că Podul Prieteniei care leagă orașul eston Narva de orașul rusesc Ivangorod este blocat cu „dinți de dragon”, sârmă ghimpată și porți de oțel încuiate. Doar câțiva oameni pot fi văzuți trecând podul pe jos, târându-și valizele prin zăpadă.
În urmă cu ceva mai mult de un deceniu, Narva era un simbol al comerțului înfloritor și al bunei înțelegeri între Est și Vest – un oraș din UE în care cea mai mare parte a populației vorbește limba rusă, care aducea laolaltă două identități diferite în beneficiul ambelor comunități.
Acum, simbolul care reprezintă cel mai bine relațiile dintre Kremlin și lumea democratică este imaginea celor două castele aflate de o parte și de alta a râului Narva.
În viziunea institutelor de cercetare în domeniul politicii externe și al strategilor din cadrul NATO, aici este unul dintre locurile unde războiul cu Rusia s-ar putea declanșa.
Scenariul „omuleților verzi” care se strecoară de partea cealaltă a graniței ca să stârnească o revoluție a fost atât de mult discutat încât a primit și un nume: „Narva Next”.
Țările baltice se tem că aliații NATO vor ezita să intervină dacă vor pierde prea mult teren la începutul unei invazii a Rusiei
Cu toate că sunt state membre ale celei mai puternice alianțe militare din lume, țările baltice nu se simt în siguranță – cu atât mai puțin după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă.
Un posibil acord de pace în Ucraina nu oferă prea multă alinare aici, mai ales dacă Kievul va fi forțat să facă concesii, iar Moscova va ieși din război mai puternică.
Cele trei țări trebuie să arate că sunt puternice ca să nu devină victime și se pregătesc de război ca să încerce să prevină declanșarea lui, se arată într-o analiză Bloomberg. Se grăbesc să se fortifice fizic, dar și social, economic și psihologic.
Unele persoane din țările baltice se tem că dacă vor pierde teren în primele zile ale unei invazii, aliații lor din NATO s-ar putea să ezite să intervină sau se vor grăbi să ajungă la o înțelegere dezavantajoasă cu Rusia.
Ei trebuie să le poată facă față rușilor până când vor primi întăriri, dar și să demonstreze că merită să fie salvați. Supraviețuirea „se rezumă la câteva lucruri foarte simple”, a spus diplomatul și expertul în securitate Eerik Kross din Estonia. „Cred rușii că va fi exista un răspuns și cred votanții din Europa occidentală că acesta este necesar?”
Distanța dintre capitala Lituaniei, Vilnius, și granița cu Belarusul este mai mică decât raza maximă de acțiune a sistemelor de artilerie. Aici, autoritățile locale și naționale încearcă să obișnuiască populația cu ideea că s-ar putea confrunta cu cel mai sumbru scenariu.
Această pregătire presupune conștientizarea faptului că viața lor confortabilă este una fragilă și că, în eventualitatea unei catastrofe sau a unei invazii, oamenii vor avea de-a face cu situații care le vor pune viața în pericol.
„Nu trebuie să îi grăbești pe oameni prea mult pentru că trebuie să ne vedem de viață”, a spus fosta prim-ministră a Lituaniei, Ingrida Simonyte. „Pe de altă parte, riscul este că dacă nu faci asta, oamenii nu vor înțelege întrutotul că peisajul s-a schimbat.”
Un accident catastrofal la o centrală nucleară de lângă graniță și alte incidente care ar putea declanșa războiul
Autoritățile lituaniene s-au pregătit pentru diverse scenarii, de la atacuri hibrid asupra infrastructurii și revolte în stradă, până la „Ora X” – momentul declanșării unei invazii – și un accident catastrofal la centrala nucleară Astraveț din Belarus, construită de Rosatom, compania de energie nucleară a Rusiei.
„Vorbim despre situații care vor duce la o perioadă de haos”, a spus și șeful departamentului de protecție civilă din Vilnius, Zygimantas Solovjovas. „Încerci să ghicești ce fel de haos vei avea.”
Planurile pentru evacuarea capitalei au existat de zeci de ani, însă strategia trebuie actualizată. O evacuare totală ar presupune mutarea a 600.000 de persoane folosind doar trei rute principale, care sunt oricum aglomerate și într-o seară normală de vineri.
Cea mai importantă lecție pe care lituanienii au învățat-o din haosul produs la Kiev în 2022 din cauza invaziei ruse, dar și a campaniilor de dezinformare și atacurilor cibernetice, a fost că planurile nu au nicio utilitate dacă publicul nu le-a pus niciodată în practică.
„Nu știu ce se va întâmpla dacă va trebui să mutăm sute de mii de oameni”, a recunoscut Solovjovas, după ce autoritățile locale au simulat scenariul unei invazii.
Spre deosebire de Letonia și Estonia, Lituania nu are o minoritate mare de vorbitori de limba rusă. Însă, un deceniu de conflict hibrid – atacuri cibernetice, acțiuni de sabotaj și dezinformare – a creat senzația că există deja inamici în societate, oameni care susțin în secret Kremlinul și ar putea colabora cu invadatorii dacă „Ora X” va veni.
Populismul și simpatia față de Kremlin în regiunile vorbitoare de limba rusă din țările baltice
În Letonia, guvernul național plănuiește să construiască o rețea de baze militare, obstacole antitanc, tranșee și buncăre pe o distanță de 470 de kilometri în apropierea graniței cu Rusia. 300 de milioane de euro au fost alocate proiectului.
Alte 640 de milioane de euro din bugetul statului, fonduri UE și alte finanțări internaționale au fost alocate pentru modernizarea infrastructurii, programe economice și construirea de centre de apărare civilă și locuințe.
Orașul Daugavpils, aflat în colțul din sud-estul țării, se află la doar 30 de kilometri de granița cu Rusia, în timp ce capitala, Riga, se află la 200 de kilometri depărtare.
Anul trecut, mai multe autobuze mergeau înspre Minsk decât înspre capitală. Majoritatea populației vorbește rusă în Daugavpils.
În alegerile municipale din luna iunie, susținerea pentru partidele mici anti-UE și anti-NATO a crescut. Unele partide principale nici nu s-au mai obosit să trimită candidați în zonele de la graniță.
Suprapunerea populismului și al simpatiei față de Kremlin este o îngrijorare pentru liderii Letoniei, în timp ce Rusia continuă să încerce să agite apele în comunitățile letone care vorbesc limba rusă.
Incidentul din „Cizma Saatse”: „omuleți verzi” și Al Treilea Război Mondial
Și Estonia a acuzat Rusia că a declanșat un război hibrid împotriva sa, inclusiv prin încălcarea spațiului său aerian și bruierea semnalului GPS. În luna octombrie, apariția mai multor soldați ruși în așa-numita „Cizmă Saatse” a iscat panică în presa internațională, care a început să vorbească despre „omuleți verzi” și Al Treilea Război Mondial.
„Cizma Saatse” este o fâșie de pământ ce aparține Rusiei, dar prin care trece singurul drum ce face legătura între satul eston Lutepaa și restul țării. Estonii pot folosi acest drum fără să aibă nevoie de pașaport sau viză, dar nu au voie să coboare din mașină pe porțiunea de drum care traversează teritoriul rus.
Această particularitate face ca Lutepaa să fie una dintre puținele localități din Uniunea Europeană care nu pot fi vizitate decât trecând prin Rusia.
Editor : Raul Nețoiu
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News