Legendele internetului: Cât de relevant mai este IQ-ul în contextul social actual
IQ-ul este doar o măsură a felului în care un om răspunde la un set de întrebări. Testele care evaluează nivelul inteligenței nu sunt inutile, dar sunt limitate. Societatea este alcătuită dintr-o varietate de inteligențe, printre care se regăsește și IQ-ul. În prezent acest indice nu mai este centrul atenției la nivel social, iar asta se aplică bineînțeles și în politică.
Federația SANITAS nu mai merge la Ministerul Muncii. Hușanu: „Guvernul interimar nu avea dreptul să inițieze această lege”
Florin Manole, despre legea salarizării: „Este de nevotat în forma actuală”. Replica Ralucăi Turcan
Bolojan susține amânarea majorării TVA la 21% pentru locuințe. „Este justificată o prorogare a termenului”
Intrarea în țară, plină de gunoaie. Imagini dezolante pe marginile autostrăzii A1: „Cum intrăm în România, suntem parcă alți oameni”
Controverse privind situația juridică a legii salarizării, blocată de CAB. Ce spun Tudorel Toader și Daniel Fenechiu despre soluții
Cristian Păun, despre Neptun Deep: „Principalul pericol este că vom exporta gazul, iar industria se va dezvolta în altă parte”
Ciocolata de la Transporturi, motiv de scandal între Miruță și Grindeanu
Primele mărturii ale echipajului navei lovite în Marea Neagră: „Trei drone ne-au atacat în timpul nopții”
Noi reguli pe stadioane: berea revine pe arene, spectacole pirotehnice și obligații privind accesul persoanelor cu dizabilități
Evoluția lumii cere abilități noi
Evoluția umană s-a făcut mai mult la exterior, în termeni tehnologici. La nivelul psihicului schimbările sunt dificile, pentru că fiecare individ înseamnă o sumă de structuri interioare, experiențe, relații sociale și așa mai departe. Să ai un IQ-ul mare a fost mult timp un criteriu de bază pentru obținerea unor poziții de conducere, dar se dovedește că nu este suficient. Lumea s-a schimbat și doar să deținem informații despre ceva și să putem executa niște proceduri nu mai este destul.
IQ-ul, mai puțin relevant
Dragoș Cîrneci, psiholog specialist in Neuroștiințe: „La ora actuală, mai mult se pune accentul pe ceea ce se cheamă funcții executive, nu pe inteligență. Funcția executivă practic încadrează și partea asta de gândire critică și IQ, între ghilimele, dar o leagă și de autocontrol, de capacitatea de a trece peste ce îți vine ție să faci și să faci ceea ce este corect, ceea ce se cere, ce este congruent cu un context, cu o regulă.”
Oamenii sunt rezistenți la schimbări
Cei mai mulți oameni se împotrivesc ideii că poate fi ceva în neregulă cu felul în care gândesc, iar cei cu cele mai slabe abilități de gândire tind să fie cei mai rezistenți. Ca să dezvoltăm gândire critică, este nevoie să recunoaștem că nu o avem și că trebuie să o învățăm.
Gândirea critică se învață
Alin Mituta, europarlamentar REPER: „În comunism am fost învățați să învățăm pe de rost, chiar și după comunism a continuat și continuă și acum în parte, abordarea asta de a învăța pur și simplu pe de rost anumite lucruri și a nu-ți pune întrebări, a nu-ți folosi creativitatea, a nu-ți pune mintea la contribuție, cum s-ar zice. Și asta evident că nu ajută absolut deloc oamenii să fie raționali în alegerile pe care le fac. Și asta se aplică mai ales în politică. Pentru că dacă nu știu, atunci când mergem la doctor sau atunci când ne ducem copilul la școală, încercați să găsim cel mai bun doctor, încercând să găsim cel mai bun profesor la care se duce copiilor. În schimb, când mergem la vot, nu căutăm cel mai competent politician. Căutăm politicianul care ne place, pentru că l-am auzit la televizor zicându-o unuia cumva. Sau căutăm politicianul care urlă mai tare”.
Descarcă aplicația Digi24 și află cele mai importante știri ale zilei
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News