Legendele internetului: Cât de relevant mai este IQ-ul în contextul social actual

IQ-ul este doar o măsură a felului în care un om răspunde la un set de întrebări. Testele care evaluează nivelul inteligenței nu sunt inutile, dar sunt limitate. Societatea este alcătuită dintr-o varietate de inteligențe, printre care se regăsește și IQ-ul. În prezent acest indice nu mai este centrul atenției la nivel social, iar asta se aplică bineînțeles și în politică.

Alegerile din SUA, cel mai urmărit eveniment electoral în 2024. „Guvernul a fost conceput ineficient”

Caz șocant în Gorj. Un copil ar fi fost vândut în Germania pentru 8.000 de lei

Trump și Orban vor să facă alianță pentru a salva civilizația occidentală de „forțe sinistre”

Momentul în care strada din Slănic Prahova se surpă

O mașină a luat foc în mers pe șoseaua de centură a Clujului

Alertă în Slănic Prahova din cauza străzii care s-a surpat

Digistoria – cele mai importante evenimente petrecute pe 26 aprilie

Lukașenko le cere ucrainenilor să facă pace cu Putin ca să evite o „apocalipsă nucleară”

Emmanuel Macron a jucat un meci în scop caritabil cu fotbaliști celebri

Evoluția lumii cere abilități noi

Evoluția umană s-a făcut mai mult la exterior, în termeni tehnologici. La nivelul psihicului schimbările sunt dificile, pentru că fiecare individ înseamnă o sumă de structuri interioare, experiențe, relații sociale și așa mai departe. Să ai un IQ-ul mare a fost mult timp un criteriu de bază pentru obținerea unor poziții de conducere, dar se dovedește că nu este suficient. Lumea s-a schimbat și doar să deținem informații despre ceva și să putem executa niște proceduri nu mai este destul.

IQ-ul, mai puțin relevant

Dragoș Cîrneci, psiholog specialist in Neuroștiințe: „La ora actuală, mai mult se pune accentul pe ceea ce se cheamă funcții executive, nu pe inteligență. Funcția executivă practic încadrează și partea asta de gândire critică și IQ, între ghilimele, dar o leagă și de autocontrol, de capacitatea de a trece peste ce îți vine ție să faci și să faci ceea ce este corect, ceea ce se cere, ce este congruent cu un context, cu o regulă.”

Oamenii sunt rezistenți la schimbări

Cei mai mulți oameni se împotrivesc ideii că poate fi ceva în neregulă cu felul în care gândesc, iar cei cu cele mai slabe abilități de gândire tind să fie cei mai rezistenți. Ca să dezvoltăm gândire critică, este nevoie să recunoaștem că nu o avem și că trebuie să o învățăm.

Gândirea critică se învață

Alin Mituta, europarlamentar REPER: „În comunism am fost învățați să învățăm pe de rost, chiar și după comunism a continuat și continuă și acum în parte, abordarea asta de a învăța pur și simplu pe de rost anumite lucruri și a nu-ți pune întrebări, a nu-ți folosi creativitatea, a nu-ți pune mintea la contribuție, cum s-ar zice. Și asta evident că nu ajută absolut deloc oamenii să fie raționali în alegerile pe care le fac. Și asta se aplică mai ales în politică. Pentru că dacă nu știu, atunci când mergem la doctor sau atunci când ne ducem copilul la școală, încercați să găsim cel mai bun doctor, încercând să găsim cel mai bun profesor la care se duce copiilor. În schimb, când mergem la vot, nu căutăm cel mai competent politician. Căutăm politicianul care ne place, pentru că l-am auzit la televizor zicându-o unuia cumva. Sau căutăm politicianul care urlă mai tare”.