Aliații SUA din Orientul Mijlociu sunt din ce în ce mai frustrați de intensificarea ostilităților dintre forțele americane și regimul iranian, temându-se pentru economiile și securitatea lor. Aceștia consideră că Donald Trump ar trebui să acționeze cu toată forța și să ia în calcul o invazie terestră în Iran, au declarat surse pentru Bloomberg.
Unii oficiali consideră că Trump ar trebui să intensifice operațiunile militare prin desfășurarea de trupe terestre în anumite zone din Iran și, poate, chiar prin ocuparea insulei Kharg, un nod crucial pentru exportul de petrol.
Aceștia consideră că liderii iranieni nu vor ceda și nu vor renunța la controlul asupra Strâmtorii Ormuz decât dacă SUA vor întreprinde acțiuni mai agresive, au afirmat sursele. Alternativa este un conflict prelungit, chiar dacă de intensitate redusă, care ar putea dura luni de zile, a spus una dintre surse, ceea ce ar descuraja investitorii străini și turiștii din regiune.
„Trebuie făcut ceva mai mult”
Mulți oficiali consideră că SUA trebuie să „intensifice, dar și să dezamorseze conflictul”, a declarat David Schenker, diplomat american specializat în Orientul Mijlociu în timpul primului mandat al lui Trump.
„Trebuie făcut ceva mai mult, deoarece dinamica actuală nu va obliga Iranul să facă vreo concesie, fie că este vorba de strâmtoare, fie de problema nucleară.”
Un oficial american a declarat că Trump are relații extraordinare cu liderii din regiune și că administrația a menținut legătura în mod regulat cu statele din Golf încă de la începutul războiului.
Atacurile Iranului asupra vecinilor săi din Golf demonstrează că Teheranul este imprudent și nu i se poate permite să dețină o armă nucleară, susține acesta.
Schimbare radicală de poziție
Marți, Trump a lăsat să se înțeleagă că războiul din Orientul Mijlociu s-ar putea să nu se încheie prea curând. „Dacă am pleca mâine, am avea un mare, am avea un mare succes”, le-a spus el reporterilor în timpul unei întâlniri cu președintele Libanului.
„Dar nu plecăm mâine”, a spus el.
Unele țări, printre care Qatarul, principalul mediator al conflictului alături de Pakistan, nu sunt de acord cu necesitatea extinderii operațiunilor militare și doresc o dezescaladare imediată, au afirmat sursele.
Scopul este de a împiedica ca luptele să atingă nivelul din martie și începutul lunii aprilie, când SUA și Israelul bombardau orașele iraniene, iar Teheranul lansa mii de drone și rachete peste Golful Persic.
Poziția aliaților din Golf marchează o schimbare față de săptămânile care au precedat încheierea unui acord provizoriu între SUA și Iran la jumătatea lunii iunie, când statele arabe erau în mare măsură unite în a-l îndemna pe Trump să recurgă la diplomație și să atenueze tensiunile cu Teheranul.
Această solidaritate s-a destrămat pe măsură ce ostilitățile s-au intensificat în ultimele două săptămâni, Iranul și SUA acuzându-se reciproc pentru eșecul așa-numitului memorandum de înțelegere pe care l-au semnat.
Kuweitul și Bahrainul au fost ținta unor atacuri iraniene intense, la fel ca și Iordania.
Centralele de apă și de energie electrică din Kuweit au fost lovite de rachete și drone, iar zborurile au fost suspendate frecvent. Arabia Saudită, Qatarul și Emiratele Arabe Unite au înregistrat atacuri asupra petrolierelor lor în zona Strâmtorii Ormuz, în timp ce Iranul a tras și asupra Omanului și Irakului.
Trump nu are opțiuni ușoare
Orice mișcare de a trimite trupe sau de a încerca să cucerească Insula Kharg ar provoca probabil atacuri de represalii și mai grave din partea Iranului și ar face ca prețurile petrolului să crească și mai mult. De asemenea, ar expune sute, posibil mii, de soldați americani la atacuri iraniene la distanță mică, care ar fi greu de interceptat.
Nemulțumirea statelor din Golf față de Iran crește pe măsură ce traficul prin strâmtoarea strategică - care gestiona cea mai mare parte a fluxurilor lor de petrol înainte de război - se prăbușește din nou. Mulți oficiali din regiune se îndoiesc că această cale navigabilă se va redeschide complet în curând, a afirmat o altă sursă.
„Oamenii sunt frustrați, supărați”, a declarat Michael Ratney, fost ambasador al SUA în Arabia Saudită.
„Dar nu se exprimă prea mult în public, deoarece toți încearcă să-și gestioneze relația cu Trump. Vor ca petrolul lor să curgă, iar economiile lor să revină la normal. Situația actuală le provoacă o mare anxietate”, adaugă acesta.
Planuri economice
Războiul a aruncat în incertitudine viitorul economic pe termen scurt al unei regiuni care, în ultima jumătate de secol, s-a dezvoltat grație exporturilor de petrol.
Principalele puteri economice, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite și Qatar, își diversifică în continuare activitățile în sectoare precum inteligența artificială, fondurile speculative și turismul, considerând stabilitatea regională esențială pentru atingerea acestui obiectiv.
Conflictul și închiderea efectivă a Strâmtorii Ormuz au afectat deja economiile acestora, forțându-le să oprească multe exporturi și provocând o creștere vertiginoasă a deficitelor bugetare.
Deși liderii din Golf au salutat în mare măsură memorandumul de înțelegere semnat luna trecută, aceștia și-au exprimat îngrijorarea că acesta ar putea oferi Iranului câștiguri financiare uriașe sub forma ridicării sancțiunilor, a deblocării fondurilor înghețate și a creării unui fond de reabilitare de 300 de miliarde de dolari. Niciunul dintre cele șase state membre ale Consiliului de Cooperare al Golfului nu intenționează încă să contribuie la acest fond, au afirmat unele dintre surse.
Oficialii din Țările Golfului au reacționat cu indignare la sugestia că ar trebui, practic, să plătească despăgubiri Republicii Islamice, în condițiile în care propriile lor țări au suferit pagube atât de mari în urma atacurilor iraniene.
Țările din Țările Golfului „sunt frustrate, dar neputincioase în a opri vreuna dintre părțile beligerante”, a declarat Ali Vaez, directorul Proiectului Iran din cadrul International Crisis Group.
Editor : C.L.B.
