Ce se întâmplă cu energia României? Resursele scad iar producția din panouri solare crește accelerat
Resursele totale de energie primară ale României au continuat să se diminueze în primele cinci luni ale anului 2026, în timp ce producția de energie electrică a crescut ușor, susținută în principal de hidrocentrale și de sursele regenerabile. În același timp, consumul de electricitate al populației a înregistrat un declin de peste 11%, potrivit datelor publicate vineri, 17 iulie, de Institutul Național de Statistică (INS).
În perioada ianuarie-mai, resursele de energie primară au totalizat 12,93 milioane tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 4,5% față de aceeași perioadă din 2025. Reducerea a fost determinată atât de diminuarea producției interne, cât și a importurilor.
Producția internă a ajuns la 6,7 milioane tep, cu 2,9% mai puțin decât în primele cinci luni ale anului trecut, în timp ce importurile au coborât cu 6,1%, până la 6,22 milioane tep.
Structura resurselor energetice arată evoluții diferite în funcție de tipul de combustibil.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Primul județ din România care elimină complet „păcănelele”. Toate localitățile au decis interzicerea sălilor cu slot-machine
Cea mai importantă scădere s-a înregistrat la țiței, unde resursele totale s-au redus cu 23,8%, în principal pe fondul diminuării importurilor, care au scăzut cu aproape 28%.
Resursele de cărbune au coborât cu 17,6%, în timp ce producția internă de cărbune a scăzut cu aproape 20%.
În schimb, gazele naturale utilizabile au înregistrat o creștere de 9,2%, susținută aproape exclusiv de majorarea importurilor, care au avansat cu 38,9%, în timp ce producția internă a rămas aproape la nivelul din 2025.
Totodată, importurile de produse petroliere au crescut cu 25,5%, semnalând o cerere mai ridicată pentru carburanți și produse rafinate.
Vezi și Prețul energiei s-a triplat în ultimii ani. Ce spun specialiștii despre viitorul facturilor
Energia electrică, în ușoară creștere
În perioada analizată, resursele de energie electrică au însumat 29,2 miliarde kWh, cu 1,4% peste nivelul înregistrat în aceeași perioadă din 2025. Evoluția a fost susținută de majorarea producției interne, în timp ce importurile de electricitate s-au redus.
Producția totală de energie electrică a crescut cu 6,2%, până la 22,3 miliarde kWh, în timp ce importurile au scăzut cu 11,8%.
Datele INS arată schimbări importante în mixul de producție al României.
Cea mai mare creștere a fost consemnată în sectorul energiei solare, unde producția a avansat cu 35,9%, până la 2,21 miliarde kWh, inclusiv energia livrată de prosumatori.
Producția din hidrocentrale a crescut cu 23,2%, iar cea din parcurile eoliene cu 15,4%, confirmând contribuția tot mai importantă a surselor regenerabile în sistemul energetic național.
În schimb, producția din centralele nuclearo-electrice s-a redus cu 12,3%, iar cea din termocentrale a scăzut cu 4,4% comparativ cu perioada similară din 2025.
Consumul populației a scăzut cu peste 11%
În primele cinci luni ale anului, consumul final de energie electrică s-a diminuat cu 3,4%, până la 20,2 miliarde kWh.
Cea mai mare scădere a fost înregistrată în rândul populației, unde consumul a fost cu 11,3% mai mic decât în perioada similară a anului trecut. De asemenea, consumul pentru iluminatul public s-a redus cu 5,2%, în timp ce consumul de energie electrică al economiei a scăzut cu 0,8%, semn că activitatea companiilor s-a menținut relativ stabilă.
În paralel cu reducerea consumului intern, România și-a majorat exporturile de energie electrică.
Exporturile au ajuns la 6,47 miliarde kWh, în creștere cu 13,1% față de aceeași perioadă din anul precedent. Totodată, consumul propriu tehnologic din rețele și stații a crescut cu 16,2%.
Datele INS conturează un început de an în care România produce mai multă energie din surse regenerabile și importă mai puțină electricitate, însă resursele totale de energie primară continuă să se reducă, pe fondul scăderii producției de țiței și cărbune și al diminuării importurilor de materii prime energetice.
