Ce se întâmplă cu noua lege a salarizării. Ministru: Eliminăm 87 din 151 de tipuri de sporuri
Noua lege a salarizării în sectorul public, unul dintre jaloanele asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), intră în etapa decisivă, în condițiile în care termenul pentru îndeplinirea reformei este 1 iulie 2026, iar de adoptarea acesteia depinde accesarea a peste 700 de milioane de euro. Într-o conferință de presă susținută luni, 25 mai, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene și ministru interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că autoritățile se află într-un moment critic pentru finalizarea reformei.
Legea a fost publicată în transparență luni. Vezi și Noua lege a salarizării a fost publicată oficial. Salariile nu vor scădea, apar premii de performanță și noi reguli pentru sporuri
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Noua lege a salarizării: Care vor fi salariile pentru profesori, medici și Justiție. Actorii primesc mai mult cu 60%
Nu e un proiect de majorare a salariilor
Update 17:59
Ministrul a insistat că noua lege a salarizării nu trebuie interpretată ca un program general de majorare a salariilor în sectorul public, ci ca o reformă orientată spre corectarea dezechilibrelor existente între categorii de angajați și spre creșterea echității în sistem.
„Pun accentul: acest proiect de reformă nu este un proiect de creștere a salariilor bugetarilor, este un proiect de aducere a echității în sistem și ajustare”, a declarat oficialul.
Se introduc mecanisme compensatorii
Update 17:47
Ministrul a prezentat și principiile pe care ar urma să fie construită componenta de performanță din noua lege a salarizării, susținând că sistemul actual trebuie înlocuit cu unul bazat pe criterii clare și pe limite bugetare definite. Potrivit acestuia, performanța individuală ar urma să fie recompensată printr-un mecanism unic de premiere.
Oficialul a explicat că bonusurile de performanță nu vor putea fi acordate generalizat, ci vor viza cel mult 30% dintre posturi, pe modelul unor practici internaționale analizate împreună cu Banca Mondială. Bonusul de performanță ar urma să fie cuprins între 10% și 20% din salariul de bază.
Ministrul a precizat că sporurile și stimulentele acordate din fonduri externe, inclusiv cele finanțate prin programe europene, vor fi menținute, întrucât fac parte din acordurile asumate cu Comisia Europeană și sunt cofinanțate din surse europene.
Potrivit simulărilor prezentate de minister, aproximativ 56% dintre posturile din sistemul public ar urma să înregistreze creșteri salariale în noua formulă. Dintre acestea, pentru 21% dintre posturi majorările ar depăși 10%, pentru 14% creșterile s-ar situa între 5% și 10%, iar pentru alte 21% între 0% și 5%. În același timp, autoritățile susțin că vor fi introduse mecanisme compensatorii astfel încât niciun angajat din sectorul public să nu înregistreze o scădere a venitului total.
Update 17:30
Ministrul a precizat că noua lege a salarizării va respecta limita stabilită prin acordul politic, potrivit căreia cheltuielile salariale din sectorul public nu pot crește cu mai mult de 8 miliarde de lei față de nivelul actual.
„Nu există vreo cale să depășim 8 miliarde în plus pentru salarii, acesta este acordul politic”, a declarat acesta.
În acest context, oficialul a arătat că reforma administrativă și reducerea numărului de angajați din sectorul public ar putea crea spațiu bugetar pentru majorarea valorii de referință utilizate în noul sistem de salarizare.
„Având în vedere faptul că plecăm de la un număr de personal de 1,2 milioane, o reducere de personal prin reforma administrativă poate duce la o creștere a valorii de referință”, a explicat ministrul.
„Zona de sporuri a devenit un sport național”
Update 17:23
Ministrul a susținut că una dintre cele mai mari probleme ale actualului sistem de salarizare este lipsa de echitate și modul în care s-au acumulat în timp sporurile acordate în sectorul public.
Potrivit acestuia, reforma urmărește simplificarea și reducerea numărului de beneficii suplimentare, în condițiile în care „zona de sporuri a devenit un sport național în România”.
În prezent, în administrația publică există 151 de tipuri de sporuri, iar planul autorităților este eliminarea a 87 dintre acestea. Totodată, acestea vor fi limitate la maximum 20% din salariul de bază.
„Este anormal să încerci să rezolvi prin sporuri o salarizare care ar trebui să fie unitară.”
„Sunt necesare două lucruri”
„Suntem în al 12-lea ceas pentru a vedea cum putem îndeplini această reformă importantă”, a declarat ministrul.
Potrivit lui Pîslaru, procesul de reformă depinde de două elemente esențiale: sustenabilitatea financiară și existența unui acord politic asupra principiilor de salarizare.
„Sunt necesare două lucruri esențiale. Este nevoie să vedem ce ne permitem și, al doilea, acest acord politic referitor la principii. Noi astăzi încercăm să reparăm o legislație de salarizare care a fost adoptată în 2017, care în esență nu era rea ca lege”, a afirmat acesta.
Declarațiile vin după ce Administrația Prezidențială a anunțat vineri că Partidul Social Democrat (PSD), Partidul Național Liberal (PNL), Uniunea Salvați România (USR) și Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR) au semnat un acord politic prin care își asumă adoptarea noii legi a salarizării până la finalul actualei sesiuni parlamentare.
Potrivit acordului, noua lege ar urma să intre integral în vigoare la 1 ianuarie 2027.
Câți bugetari are România
În ianuarie 2026, în instituțiile și autoritățile publice din România erau ocupate 1,28 milioane posturi. Comparativ cu luna precedentă, numărul angajaților a crescut ușor, cu 1.510 posturi. Totuși, raportat la ianuarie 2025, se observă o scădere semnificativă, de 32.203 posturi.
Recent, premierul Bolojan a arătat că România are, în 2026, în total cheltuieli de personal pentru toți angajații din sectorul public de aproximativ 166 miliarde de lei, ceea ce reprezintă puțin peste 8% din PIB-ul țării.
Cea mai mare parte a angajaților se regăsește în administrația publică centrală, unde erau ocupate 816.514 posturi, reprezentând peste 63% din total. Comparativ cu anul anterior, acest segment a înregistrat o reducere de 25.750 de posturi.
Dintre acestea, 601.747 de angajați lucrau în instituții finanțate integral de la bugetul de stat, cu 20.516 mai puțini decât în ianuarie 2025. Datele sugerează o ajustare a aparatului administrativ central, în special în instituțiile dependente direct de bugetul public.
