Consiliul Fiscal avertizează că România ar putea intra într-o ușoară recesiune în 2026. Ce urmează în 2027 și care sunt marile riscuri
România ar putea înregistra o ușoară recesiune în 2026, în contextul continuării ajustării fiscale și al unui climat internațional tot mai dificil, avertizează președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, în introducerea raportului anual al instituției, publicat luni, 7 septembrie. El susține că reducerea deficitului trebuie continuată, chiar dacă procesul are costuri economice și sociale, iar pentru 2027 indică drept țintă un deficit bugetar în jur de 5,5% din PIB.
Consiliul Fiscal arată că România a intrat în procesul de consolidare după mai mulți ani în care a acumulat dezechilibre bugetare și externe majore.
Deficitul bugetar a ajuns la 9,3% din PIB în 2024, a coborât la 7,9% din PIB în 2025, potrivit metodologiei ESA, iar pentru 2026 este estimat la aproximativ 6% din PIB. În primele șapte luni din 2026, deficitul a fost de 2,34% din PIB, cu aproximativ 1,7 puncte procentuale din PIB sub nivelul din aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce, potrivit Consiliului Fiscal, arată că ajustarea continuă.
Corecția bugetară are un cost economic și social
Președintele Consiliului Fiscal spune că reducerea deficitului s-a realizat printr-o combinație de înghețări ale salariilor și pensiilor și creșteri de taxe și impozite, în special TVA și accize. „Această combinație de măsuri a fost inevitabilă deoarece alte modalități de ajustare rapidă evocate în dezbaterea publică (tăiere drastică de cheltuieli sau creșterea masivă și rapidă a veniturilor fiscale) nu erau realiste. (...) Corecția bugetară are un cost economic și social, ce nu poate fi evitat. Într-o lume tot mai necruțătoare, nu există cadouri, iar ajutoarele au și ele un preț ce poate deveni copleșitor”, a punctat Daniel Dăianu.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
CSAT aprobă noul plan de înzestrare a Armatei. România pregătește investiții în apărare până în 2036
El arată că o ajustare de peste 3 puncte procentuale din PIB în perioada 2025-2026 nu putea fi făcută fără efecte asupra puterii de cumpărare și asupra mediului de afaceri. În 2024, economia României a crescut cu doar 0,9%, iar în 2025 cu 0,7%. Pentru 2026, Dăianu avertizează că este posibilă o ușoară recesiune, chiar dacă fondurile europene ar urma să susțină economia.
„În 2026, chiar dacă nu toate sumele din PNRR sunt absorbite (este și situația legii salarizării unitare), fondurile europene vor contribui masiv la sprijinirea economiei, în condițiile în care impactul corecției bugetare este sever; în acest an, este posibil să avem o recesiune ușoară.”
Instabilitatea politică, un risc pentru rating
Dăianu notează și că prăbușirea Guvernului Bolojan în mai 2026 și criza politică ulterioară complică procesul de consolidare fiscală.
„Destrămarea coaliției de guvernare, în 5 mai a.c., a învolburat apele politice și a ridicat semne de întrebare privind capacitatea instituțională de a continua procesul de consolidare bugetară, reforme necesare – între care și reforma salarizării unitare. Instabilitate politică se întâlnește și în alte țări din UE, dar numai România are o problemă atât de gravă cu dezechilibrul intern și cel extern, cu un nivel foarte jos al veniturilor fiscale (inclusiv contribuții) și, nu în cele din urmă, cu o lipsă de credibilitate a politicii economice. România, nefiind în Zona Euro, se confruntă și cu riscul valutar”, arată specialistul.
Dăianu se referă și la blocajul privind reforma salarizării unitare și la pierderea a 770 de milioane de euro din PNRR, susținând că suma reprezintă un cost pentru buget, dar nu este suficientă, de una singură, pentru a provoca un derapaj fiscal.
„România are nevoie stringentă de reforma salarizării unitare, deoarece aceasta ar corecta inechități și ar asigura predictibilitate în evoluția salariilor în sectorul bugetar, care să nu mai cunoască salturi ce primejduiesc finanțele publice. Regretabil este că discutarea acestei legi nu s-a făcut la timp. Este bine ca în lunile ce vin să se încerce realizarea unui consens privind această reformă, astfel ca proiectul de buget pe 2027 să o includă, dar având în vedere constrângerile ce decurg din continuarea consolidării bugetare. Reforma salarizării unitare nu trebuie să fie abandonată; ea ajută ratingul suveran, credibilitatea politicii economice”, a explicat acesta.
Pentru 2027, el avertizează că ritmul de creștere al cheltuielilor cu salariile și pensiile nu ar trebui să depășească dinamica PIB-ului nominal.
Te-ar putea interesa și Un nou test pentru România. Când vine următoarea decizie de rating. Oficial: „Este un examen la fel de important ca şi celelalte”
Previziuni pentru 2027
Dăianu estimează că România ar putea avea în 2027 o creștere economică de aproximativ 2%, iar inflația ar putea coborî sub 4% la finalul anului, dacă nu apar noi șocuri.
În același timp, el consideră că deficitul bugetar ar trebui redus în continuare, până în jurul valorii de 5,5% din PIB.
„Nu va fi simplu, dar este posibil, mai ales dacă vom avea o colectare mult mai bună a veniturilor fiscale. În România, un regim fiscal inadecvat, o legislație permisivă, grupuri de interese ce vor prezervarea unor privilegii au favorizat o cultură a impunității, fraudarea bugetului public, respingerea unor reforme. A existat și o neglijare sistematică a necesității de a avea venituri fiscale mai mari; în România, nivelul acestor venituri (inclusiv contribuții) este de circa 29% din PIB, în timp ce media în UE este de peste 40% din PIB”, se arată în introducerea raportului.
Vezi și Salariul minim în 2027. De ce Guvernul nu poate decide acum majorarea cerută de sindicate
Alte riscuri
Dăianu mai notează că „dezvoltarea capacității de apărare în Europa, inclusiv în România, va pune presiune sporită pe bugetele publice”.
Totodată, specialistul identifică riscuri în efectele schimbărilor climatice, cursa pentru AI și geopolitica.
„Există și consecințe devastatoare ale schimbărilor climatice, ce erodează stocuri naționale de avuție și modifică fluxuri economice, alocări de resurse. Geopolitica și geoeconomia domină relațiile internaționale. Cursa tehnologică prin AI (inteligența artificială) creează o foame de energie și resurse, ce va înăspri condițiile financiare pe plan internațional; se va manifesta un efect de evicțiune (crowding out) pe plan global. Există și o tendință de dereglementare a industriei financiare, care, împreună cu dinamica AI, poate amplifica riscuri sistemice. Și piețele financiare interne vor fi afectate de aceste 10 evoluții, ceea ce va complica procesul de consolidare bugetară, ajungerea la un deficit de 3% din PIB în perspectiva anului 2030.”
Pe termen mai lung, România trebuie să ajungă la un surplus bugetar primar care să permită stabilizarea datoriei publice. Dăianu avertizează că, fără deficite mici și ușor de finanțat, aderarea la zona euro nu poate fi discutată în mod serios.
„Contextul internațional tot mai nefavorabil, războiul dintre Rusia și Ucraina, cel din Orientul Mijlociu, atacurile hibride (inclusiv asupra României), conflicte comerciale și erodarea regulilor în sistemul de relații interstatale trebuie să responsabilizeze mai mult, să pună guvernanța publică în regim de management de criză permanent.
Trebuie să valorificăm rezervele de eficiență ce există în sectorul public, să folosim cât mai bine banii europeni (PNRR se termină în acest an), să fructificăm din plin programul SAFE, să existe eficacitate în combaterea evaziunii și optimizărilor fiscale, a corupției, să facem reforme necesare în sectorul public. Să ne valorificăm în mod inteligent resursele de energie și materii prime. Dacă vom avansa în aceste domenii, vom înlesni reducerea în continuare a deficitului bugetar (și a celui de cont curent), stabilizarea datoriei publice, o economie mai competitivă, o capacitate superioară de a amortiza șocuri adverse”, a mai scris oficialul
În concluzia introducerii raportului, șeful Consiliului Fiscal compară procesul de redresare bugetară cu un efort de importanță strategică: „Repararea bugetului public este ca o bătălie pentru apa grea!”
Vezi raportul integral AICI.
