România și alte state UE cer mai mulți bani pentru agricultură și coeziune în bugetul european. Noi datorii comune, luate în calcul
România s-a alăturat unui grup de 16 state membre ale Uniunii Europene (UE) care solicită majorarea finanțărilor pentru Politica Agricolă Comună (PAC) și Politica de Coeziune în viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034, în contextul discuțiilor privind noul Cadru Financiar Multianual (CFM).
Poziția comună a fost exprimată într-o scrisoare semnată de grupul „Prietenii Coeziunii”, din care fac parte România, Spania, Italia, Polonia, Portugalia, Grecia, Bulgaria, Cehia, Estonia, Croaţia, Ungaria, Letonia, Lituania, Malta, Slovenia și Slovacia.
Documentul a fost publicat chiar în ziua în care reprezentanții celor 27 de state membre discută viitorul buget european pentru perioada 2028-2034.
Semnatarii atrag atenția că, potrivit propunerilor analizate la nivel european, agricultura, pescuitul și fondurile regionale sunt singurele domenii care ar urma să suporte reduceri, deși bugetul total al Uniunii este estimat să crească.
RECOMANDAREA NOASTRĂ
Noua lege a salarizării: Care vor fi salariile pentru profesori, medici și Justiție. Actorii primesc mai mult cu 60%
În acest context, cele 16 state cer majorarea alocărilor pentru statele membre, astfel încât resursele disponibile pentru PAC, politica de coeziune și pescuit să nu fie diminuate.
Potrivit semnatarilor, aceste politici rămân printre cele mai vizibile instrumente europene pentru cetățeni și contribuie direct la obiectivele strategice ale Uniunii.
Statele susțin rambursarea mai lentă a datoriei europene și emiterea de noi obligațiuni
Scrisoarea include și propuneri privind finanțarea viitorului buget european.
Grupul „Prietenii Coeziunii” susține analizarea unor noi surse de venituri la nivel european, dar și o abordare mai graduală pentru rambursarea datoriei contractate prin fondul european de redresare post-pandemie.
În prezent, obligațiile de rambursare sunt estimate la aproximativ 25 miliarde euro anual.
În plus, statele semnatare consideră că emiterea unor noi datorii comune europene ar trebui analizată ca „opțiune viabilă” pentru finanțarea investițiilor și a proiectelor considerate esențiale pentru autonomia strategică a UE.
Aceste resurse ar putea susține investiții în domenii precum securitatea, apărarea și tranziția verde, digitală și socială.
Secretarul de stat spaniol Fernando Sampedro a descris documentul drept o poziție „foarte ambițioasă”, afirmând că acesta reflectă nivelul de finanțare de care Uniunea Europeană are nevoie pentru obiectivele sale viitoare.
România așteaptă peste 2,6 miliarde euro din Politica de Coeziune
Discuțiile despre viitorul buget european apar în contextul în care România se află deja în negocieri tehnice cu Bruxelles privind fondurile europene și absorbția banilor din Politica de Coeziune și Planul Național de Redresare și Rezliență (PNRR).
Fostul ministru al Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș, a anunțat recent că România urmează să primească 2,6 miliarde euro prin Politica de Coeziune în perioada următoare.
Potrivit oficialului, autoritățile române au transmis deja spre analiză o cerere de plată de 2,1 miliarde euro, iar o nouă solicitare, în valoare de 500 milioane euro, urmează să fie înaintată Comisiei Europene.
În paralel, România a propus redistribuirea unor fonduri către proiecte considerate prioritare, printre care investiții în infrastructura medicală (oncologie, cardiologie intervențională și sistemul de transfuzii), extinderea rețelelor de apă și canalizare pentru localitățile mici, proiecte de mediu și gestionarea deșeurilor, inclusiv un proiect-pilot pentru București.
Statele membre UE sunt divizate în negocierile privind bugetul pe termen lung pentru perioada 2028-2034, estimat la 1.800 miliarde de euro (1,8 trilioane de euro), potrivit Politico.
