Concurența pe piața energiei este posibilă, ANRE spune că nu se poate
Deşi există soluţii tehnice pentru reţele noi de distribuţie a energiei, autorităţile ezită să permită concurenţa pe piaţa firmelor care ne aduc electricitatea acasă. Nu e clar dacă este doar reacția în fața noului sau pur și simplu un alt interes. În mod cert, efectul este că platim din ce în ce mai mult pentru servicii de proastă calitate.
Cătălin Bălan, reporter Digi24: Şi asta nu este în defavoarea consumatorilor ca ei să primească tarife mai mici şi servicii mai bune?
Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE: Da, dar aici vorbim de un monopol şi tocmai de aceea autorităţile de reglementare gestionează această zonă
Cătălin Bălan, reporter Digi24: Vă gândiţi să schimbaţi regula, adică ar putea fi modificat, dat un alt ordin sau dată o lege care să modifice aceste monopoluri?
Niculae Havrileţ, preşedintele ANRE: Nu, nu putem pentru că aşa se practică, aşa se concesionează aceste tipuri de servicii. Toţi consumatorii indiferent la ce operator sunt, sunt opt operatori zonali situaţi în zone geografice, plătesc acelaşi tarif.
Cu toate astea, ministerul Energiei, autoritatea de concurenţă şi parlamentarii spun că există soluţii, iar acestea ar putea veni printr-o schimbare a legislaţiei.
Bogdan Badea, secretar de stat Ministerul Energiei: Vom face o analiză pe tot ce înseamnă legislaţie care afectează piaţa de energie din România, inclusiv pe această chestiune şi în măsura în care vom găsi mecanisme viabile care să stimuleze concurenţa mai mult decât în acest moment, fiţi sigur că o vom face.
Bogdan Chiriţoiu, preşedintele Consiliului Concurenţei: Zona asta în care există o distribuţie exclusivă poate fi mai mare sau mai mică. La noi zonele sunt destul de mari: Transilvania, Moldova, Dobrogea, Oltenia. Deci ar avea sens să vedem dacă nu putem să le alocăm pe suprafeţe mai mici ca să stimulăm totuşi lupta între diferiţi distribuitori.
Victor Alistar, director Transparency International România: Dacă o reglementare a statului român nu este în regulă ea poate să fie cenzurată într-o primă variantă de către Consiliul Concurenţei.
Iulian Iancu, preşedintele Comisiei pentru Industrii din Camera Deputaţilor: Toţi ne-am dorit ca la noi acasă să avem o alternativă faţă de distribuitorul care, simţindu-se monopolist, s-ar putea să aibă un comportament să-i spunem greu de combătut. Faptul că au început să apară distribuitori care pun problema în condiţii mult mai avantajoase, cred că e momentul unei dezbateri.
Iar soluția tehnică există și a fost pusă în aplicare.
Valentin Popoviciu, director de dezvoltare RCS & RDS: Reţeaua pe care am creat o şi pe care intenţionăm să o dezvoltăm mai departe în municipiul Oradea va fi o reţea subterană care se va adresa cetăţenilor şi care va aduce în paralel încă o reţea de distribuţie electrică fără nicio problemă operaţională. Din calculele noastre de cost credem că putem să ajungem la o reducere undeva la 20% având în vedere că ne adresăm pe componenta de distribuţie care este o componentă importantă în formarea preţului de energie plătit de consumatorul final. Prin competiţie între reţele şi dezvoltarea de servicii bazată pe competiţia dintre reţele care a adus preţuri mai bune şi accesibilitate universală pentru serviciile de telecomunicaţii, România a ajuns să fie printre primele ţări în lume în domeniul digital. Acelaşi lucru se poate întâmpla şi în domeniul energiei. Noi credem că dezvoltarea reţelelor electrice este baza pentru a folosi energia electrică pentru orice aplicaţie viitoare.
Cu alte cuvinte, tehnologia a luat-o cu mult înaintea reglementărilor de pe piața energiei din România. Atât de mult încât autoritățile au fost luate prin surprindere. Statul se încăpățânează să protejeze companiile private cărora le-a vândut distribuția și blochează concurența.
Rodin Traicu, deputat PSD: Va fi concurenţa între firme specializate, în mod sigur şi văd asta pe termen scurt, nici măcar mediu. Alte firme decât cele care au câştigat concesiunile, într-un termen scurt, s-ar putea să fie interesate de această problemă a distribuţiei de energie. Neîmplinirile constatate vis-à-vis de contractele de privatizare, atât cu CEZ-ul cât şi cu Enel-ul, despre divergenţele care există şi trebuie rezolvate şi care dacă nu se rezolvă pot merge până la rezilierea contractului.
Companiile care administrează acum reţelele primesc mii de reclamaţii de la consumatori pentru cele peste 200 de pene de curent care se petrec, în medie, anual pentru fiecare locuinţă din România. În plus, facturile la curent au crescut în ultimii zece ani cu peste 70% potrivit Institutului Naţional de Statistică. Şi asta doar din cauză că statul nu a permis concurenţa pe această piaţă.
Ioan Roşca, director general Electrica: În ceea ce priveşte apariţia unor noi operatori în zone deja licenţiate, lucrurile sunt reglementate. Este nevoie de un aviz al operatorului de distribuţie din zona respectivă pe care nu-l poate neacorda fără motive foarte bine întemeiate şi bine stabilite acolo. Sigur că la fiecare din solicitările astea operatorul de distribuţie care are licenţă în zona respectivă trebuie să motiveze un eventual refuz şi acest refuz nu devine obiligatoriu dacă nu este motivat. În consecinţă, Electrica va permite întotdeauna în limitele regulilor stabilite de reglementator orice activitate care respectă aceste reguli.
Soluția, deci, este în mâna reglementatorului: ANRE. Autoritatea spune că nu se poate. Bizar, pune interesul companiilor de distribuție-concesionare înaintea interesului consumatorilor de a avea prețuri mai mici și servicii mai bune.
Citiți și
Distribuţia de energie, monopol consfinţit de stat. Un ordin ANRE interzice accesul oricărui nou distribuitor de electricitate
Soluţii pentru scăderea facturilor la electricitate
Zece ani de la privatizarea distribuţiei de energie: facturi mai mari cu peste 70%, acuzaţii de corupţie
Energia în sine costă doar o treime din facturile de acasă. "E destul de complicat să îţi dai seama ce plăteşti"
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
