Sângerările nazale pot fi semnul unor boli cum ar fi hepatita sau leucemia

Ministrul Muncii, despre salariul minim și angajații străini: Ce soluții are Guvernul pentru creșterea veniturilor

Nicușor Dan a început să râdă când presa i-a cerut opinia despre Ilie Bolojan. Ce a răspuns în cele din urmă

Nicuşor Dan: Există mai multe informaţii interesante despre parcursul lui Călin Georgescu şi care nu sunt în spaţiul public

Un poliţist a ajuns inconștient la spital după ce a intrat cu maşina în remorca unui TIR. Cum s-a produs accidentul

Meniurile din spitale, verificate. Manager: Dacă știe cineva să facă mâncare de 22 de lei, trei mese pe zi, să vină în locul meu

Un turist rătăcit în Munții Parâng a fost salvat de jandarmii montani și salvamontiști după 10 ore de căutări

Mai sunt trei zile până când începe Târgul de Crăciun din Craiova. Hotelurile sunt aproape sold-out. Cât costă un city-break

Șoferii pe contrasens, fenomen național. Cum încearcă autoritățile din vestul țării să-i oprească. Ce faci dacă, totuși, ai greșit

Lider PSD, despre comasările voluntare: Săptămâna viitoare o să apară textul propus de Guvern. O analiză a criteriilor, făcută cu AI

Sângerarea nazală sau epistaxisul, aşa cum i se spune ştiinţific, poate avea trei cauze. Prima este traumatismul. A doua cauză poate ascunde o afecţiune metabolică, iar cel mai adesea este vorba de hepatite, ciroze sau tumori.

„Aceste afecţiuni duc la scăderea cantităţii de substanţe care ajută la coagulare. Aceste substanţe fiind sintetizate de către ficat. În momentul în care ficatul este grav afectat, este foarte clar, nu mai produce substanţele, coagularea nu se mai face şi atunci apare sângerarea nazală”, a explicat Sorin Cadar, medic primar ORL, specialist în homeopatie.

O altă afecţiune care se manifestă adesea prin epistaxis este leucemia.

„Nu mai puţin important, e vorba de afecţiuni ale endoteliului vascular, aşa zisele endotelite, purpura, acestea sunt nişte afecţiuni autoimune”, a mai spus medicul.

Atunci când sângerările nazale sunt repetitive, într-o perioadă scurtă de timp, medicii recomandă vizitele la specialist. De multe ori însă, sângerarea nazală este mai degrabă prieten decât duşman.

„În momentul în care apare epistaxis e foarte clar că în mică circulaţie apare o hipertensiune. E vorba de o hipertensiune a sângelui în mică circualație sau e vorba de o hipertensiune la cap. Cu alte cuvinte, epistaxisul e supapa de sigurată, ca la oalele sub presiune, când presiunea depăşeşte un anumit nivel, supapa dă voie să iasă suprapresiunea astfel încât să nu pleznească oala. În cazul omului, dacă nu plezneşte la nas, plezneşte la cap şi atunci este de preferat să tratăm un epistaxis în locul unui avc”, a mai afirmat Sorin Cadăr.

Aşa se întâmplă de exemplu în cazul durerilor de cap urmate de sângerările nazale. Care este măsura de prim ajutor?

„Ca şi tratament, în caz de traumatism, sau orice altă situaţie, primul lucru pe care pacientul trebuie să îl facă e să pună dop la sticlă. Cu alte cuvinte, va lua un şomoiog de vată, se învârte, se înmoaie în orice substanţă de pus în nas, se înmoaie bine, se stoarge, înşurubează şi tot prin înşurubare se bagă în nas. Apoi cu degetul se apasă pe rana respectivă. Se ţine aşa 2-3 minute, după care foarte încet se dă degetul la o parte, mai stăm 3-4 minute, după care tot prin înşurubare se scoate şomoiogul de vată şi treaba este rezolvată”, a explicat specialistul în homeopatie.

Medicii atrag atenţia că poziţia cu mâna ridicată şi capul pe spate nu este recomandată. În acest caz nu se produce decât o relaxare a sistemului cardiovascular. Cu alte cuvinte tensiunea scade şi atunci sângerarea se poate opri.