Sari la conținut

Zahărul îmbătrânește. Cu ce poate fi înlocuit

Un român consumă în medie 30 kg de zahăr anual. Nu e de mirare că din ce în ce mai mulți oameni au probleme cu greutatea, fac diabet sau carii. În plus, consumul de zahăr afectează și pielea. Mai exact, îmbătrânim mai repede. Care este explicația aflăm de la dr. Ruxandra Pleşea, medic diabet, nutriţie şi boli metabolice.

Toate componentele dulci din mâncare, în final, partea glucidică se va transforma în molecule unice de glucoză și fructoză. Acestea au dezavantajul că se lipesc la propriu de fibrele de colagen, unind astfel fibrele între ele.

La nivelul pielii este o abundență de fibre de colagen și de elastină, acestea fiind structuri proteice, iar fenomenul de lipire, numit și de glicare, produce alipirea acestora, adică pielea va arăta îmbătrânită, se vor forma mai multe riduri. Așadar, fenomenul de glicare înseamnă fenomenul prin care se distrug fibrele de colagen și elastină, contează și câtă apărare în fața acestui proces există, spune dr. Ruxandra Pleșea.

Apărarea ține de calitatea somnului, de aportul de grăsimi antiinflamatorii, de aportul de antioxidanți din mâncare sau poate chiar din suplimente, adaugă medicul diabetolog.

Prea mult dulce, risc de boli mintale

Zahărul nu doar ne îmbătrânește fizic. Îmbătrânirea înseamnă și îmbătrânire mintală. Zahărul este strâns legat și de bolile mintale, sunt studii care spun că persoanele care consumă mai mult zahăr pe termen lung, deci mâncare dulce, sunt mai predispuse să facă depresie și s-a pus întrebarea: oare persoanele cu depresie sunt tentate să consume mai mult zahăr ca să își amelioreze simptomele și există o relație inversă? Iar răspunsul este „nu”. Întâi a fost zahărul și apoi a venit depresia, deci acest lucru este acum clar, că zaharurile ne conduc pe drumul către dezechilibre mintale, depresie, anxietate și ar trebui să devenim mai conștienți, avertizează dr. Ruxandra Pleșea.

Zahărul, ingredient ascuns în aproape toate produsele

Atenție, zahărul nu există numai în dulciuri!

Se găsește în pâinea feliată, de exemplu, în iaurturile cu fructe, în produsele de patiserie, în lactatele cu arome, produse moderne cu care încercăm pe de o parte să mărim consumul de lactate, dar pe de altă parte, ca să fie prietenoase, le punem zahăr.

Se găsește în toate produsele procesate care au o viață lungă, pentru că zahărul este și un foarte bun și ieftin conservant, iar pentru că o să ajungem și la numeroasele denumiri ale zahărului trebuie să amintim aici siropul de glucoză, fructoza, care este cap de lista că fiind cel mai dăunător și cel mai prezent astăzi în produsele procesate.

Sub ce denumiri se ascunde zahărul?

Mare atenție pentru că pe etichetă nu găsim mereu denumirea propriu-zisă de „zahăr”. Uneori, siropul de glucoză, fructoza, este trecut prescurtat, HCFS de exemplu, să ne ferim de astfel de produse.

Pentru îndulcitori sunt foarte multe denumiri. Ei sunt atât provenind din alcool și putem să numim maltitol, xylitol, sunt siropuri și concentrate care se produc chiar din fructe, din alimentele dulci, siropul de porumb, siropul de arțar, este zahărul sub formă de zahăr brun, zahăr brut sau melasă, toate acestea se înscriu în categoria îndulcitorilor și dacă ne culcăm pe o ureche că avem zahăr brun nu am făcut nicio afacere, de multe ori el este zahăr alb și colorat cu caramel că să devină brun.

Din păcate nu ne dăm seama de urmările consumului de zahăr, pentru că efectele nu sunt imediate. E nevoie de aproximativ cinci ani ca să se observe o îmbătrânire, de pildă, însă când începem noi să consumăm zahăr? Începem ca sugari, pentru că produsele pentru bebeluși abundă în zahăr, de aceea se recomandă foarte puternic să se mențină alăptarea naturală și să nu fie bebelușul trecut imediat pe aceste produse bogate în zaharuri simple, iar apoi în copilărie zahărul face parte din viață noastră, din păcate. Este ieftin, este bun, creează dependență, îl putem consuma atât în dulciuri, dar el este și ascuns în sosuri, în mâncarea de tip fast-food, atrage atenția dr. Pleșea.

Oamenii încep să își dea seama că nu e sănătos zahărul și să îl înlocuiască cu variante naturale: brut, de cocos, stevia..

Zahărul brun are un indice glicemic mai scăzut, să spunem că este mai cumsecade decât vărul său sintetizat în laborator zahărul alb. Sunt aceste siropuri de arțar, dar dacă sunt consumate frecvent și mai mult de câteva lingurițe pe zi vor produce în final aceleași efecte, ele în organism se vor transforma în acea moleculă unică de glucoză care ne lipește fibrele de colagen și ne îmbătrânește.

Există îndulcitorii artificiali precum aspartam, sunt non-calorici, nu se transformă în glucoză, dar au alte controverse legate de ei și atunci este bine să îi consumăm cu precauție și pe ei.

Iar această înlocuire a zahărului cu îndulcitorii sintetici nu face decât să ne mențină apetitul pentru dulce. Sunt receptori în creier care abia așteaptă gustul de dulce și când vine zahărul, se declanșează o furtună de plăcere, un foc de artificii, și ei s-au obișnuit așa. Atunci îți vor cere zahăr în fiecare zi la ora 17, să zicem. Dacă tu continui să oferi receptorilor aceeași plăcere, ei îți vor cere încontinuu și îți va plăcea să pui în cerealele de mic dejun miere în plus, îți va plăcea pâinea feliată, care este foarte dulce, ca un cozonac, nici nu mai realizezi că de fapt covrigul de la metrou e un cozonăcel, nu are nicio legătură cu pâinea integrală amăruie și este ceva dulce și bun. Ți se pare că nu este atât de dulce. Îți crește nevoia de a consuma alimente dulci și creează dependență și efecte negative timp îndelungat, deci nu e important să înlocuim zahărul cu îndulcitori, ci e important să reușim să descreștem nevoia de dulce și acest lucru se face stând cât mai departe, cât putem, de dulciuri, de alimente cu zahăr adăugat sau cu îndulcitori artificiali adăugați, arată dr. Ruxandra Pleșea, medic diabet, nutriţie şi boli metabolice.