De ce avem nevoie de servicii digitale

Data publicării:
Monica Berescu
Monica Berescu
Deputată USR
Monica Berescu are 33 de ani, a absolvit Facultatea de Economie și Administrarea Afacerilor a Universității Al. I . Cuza din Iași, specializarea Administrație Publică și are un Master în Managementul și Dezvoltarea Resurselor Umane, un semestru din cadrul acestui master fiind urmat la Universite de Poitiers, în Franța. Totodată, este licențiată si în Drept. 11 ani din cariera profesională i-a petrecut în corporații, cei mai mulți pe zona de IT, ultimii dintre aceștia ca manager de operațiuni și project manager, conducând echipe de peste 90 de persoane și gestionând peste 18 clienți din SUA și Europa pe zona de outsourcing IT. Este membră a Comisiei pentru muncă și protecție socială și vicepreședintă a Comisiei pentru tehnologia informației și comunicațiilor din Camera Deputaților.
ilustratie digitalizare maini care tasteaza la doua laptopuri
Foto: Getty Images

Modul în care statul, prin toate instituțiile sale, facilitează servicii de calitate și încurajează o relație constructivă cu cetățenii denotă capacitatea de a integra cele mai noi tehnologii pentru a ușura viața birocratică a românilor sau, dimpotrivă, își arată limitele și abordarea conservatoare, ca să nu o numesc deficitară și învechită.

Sunt multe motive pentru care ne aflăm în acest paradox birocratic. În țara cu una dintre cele mai mari viteze de internet din Europa, dar și din lume, avem o infrastructură digitală și o conectivitate a bazelor de date specifică anilor 2000, când s-a lansat primul telefon mobil Apple, care a revoluționat tot ceea ce înseamnă noțiunea de telefon mobil inteligent.
Problema cea mai mare cu care ne confruntăm o reprezintă multitudinea de baze de date care există la nivelul fiecărei instituții cum ar fi primărie, poliție, ANAF, direcții sociale, case de pensii etc., dar care nu comunică între ele. Locuim într-o țară din ce în ce mai atractivă pentru marile companii de IT, care găsesc aici profesioniști cu o înaltă calificare. O soluție pe care o propune ministrul USR PLUS Ciprian Teleman este cloudul guvernamental. Pilonul II din PNRR - Transformarea Digitală - are drept componentă cloudul guvernamental și sisteme publice digitale și propune 4 reforme și 19 investiții, iar bugetul total alocat este de 1,89 miliarde de euro. Aproximativ 500 de milioane de euro sunt alocate pentru investițiile în programul de cloud guvernamental care va conecta toate ministerele și agențiile guvernamentale într-o singură rețea și o singură bază de date interoperabilă.

Pentru că debirocratizarea începe cu reducerea numărului de formulare sau de drumuri la ghișeu pe care trebuie să le facă un cetățean pentru a obține un act sau o autorizație. Iar asta înseamnă eficientizarea schemei de personal, optimizarea cheltuielilor și implicit reducerea posturilor, în special ale celor create cu dedicație pentru membrii de partid sau pentru pilele celor cu funcții de conducere. Iar aceste locuri de muncă călduțe pot ajunge până la 25% în unele organigrame ale companiilor de stat.

One stop shop pentru cetățeni

Acesta este principiul după care guvernează statul în țările pe care le admirăm și care au investit în dezvoltarea serviciilor digitale pentru cetățeni. În practică, sistemul administrativ solicită o singură dată documentele în original sau copii ale acestora pentru a valida cererea iar restul informațiilor provin din bazele de date care comunică între ele. Cu alte cuvinte, nu va fi nevoie să depunem copii simple sau legalizate ale actelor, tot felul de fișe fiscale sau autorizații, certificate dacă acestea au fost emise de autorități; pentru că vor fi extrase din bazele de date.

Soluțiile pentru crearea cetățeniei și a autostrăzilor digitale sunt incluse și în programul de guvernanță al Alianței USR PLUS, incluzând următoarele măsuri concrete pentru digitalizarea României:
Transformarea Punctului de Contact Unic Electronic (PCUE) în interfața reală de comunicare dintre cetățean și Statul român. Orice document depus în PCUE să aibă valoare legală și să intre pe circuitul documentelor legale pentru toate instituțiiile.
Simplificarea și clarificarea formularelor pentru utilizatori (echipă de UX – user experience). Formularele diverselor instituții înrolate în PCUE vor fi regândite astfel încât să fie intuitive și ușor de înțeles de către cetățeni. Cetățenia digitală trebuie să fie și una incluzivă, care să permită accesul oricărui cetățean, chiar și al celor puțin familiarizați cu tehnologia.
Construirea autostrăzilor digitale ale României, între instituțiile deținătoare de baze de date, astfel încât acestea să comunice eficient între ele.
Niciun ban public nu va fi cheltuit pentru softuri care nu prevăd și interconectarea la rețeaua de autostrăzi digitale.
Cetățeanul va putea delega Statului obținerea documentelor necesare unei cereri, dacă acele documente se află la alte instituții publice.
Orice soft dezvoltat din bani publici care prevede autentificarea cetățenilor va permite și autentificarea prin intermediul cărții electronice de identitate.

Avantajele “one stop shop” sunt incontestabile pentru că limitează la maxim birocrația și în același timp este necesară doar o singură deplasare a cetățeanului la ghișeu, pentru a beneficia de documentele solicitate. Se elimină astfel pierderea timpului pe la tot felul de cozi și ghișee putând utiliza platformele online pentru a evita drumurile fizice la instituții și pentru a câștiga timp pentru alte activități.

Mai mult, există discuții despre introducerea cetățeniei digitale la nivelul UE și o recomandare prin care Comisia Europeană îndeamnă statele să stabilească un set comun de instrumente pentru a adoptarea identității digitale. După ce va fi implementată, portofelul digital va include toate documentele de identificare în format electronic, cum ar fi actul de identitate sau permisul de conducere și cetățenii vor putea utiliza serviciile publice online fără alte metode private de identificare.

Conform strategiei propuse de Comisia Europeană, până în 2030 toate serviciile publice esențiale vor putea fi accesate online iar toți cetățenii vor putea să își verifice dosarele medicale online. Un prim pas în România este introducerea noului buletin electronic, care va funcționa pe principiul unei chei de acces pentru a beneficia de servicii în sistemul public, fie că vorbim de administrație publică, de sănătate sau de emiterea actelor de stare civilă. În viitorul apropiat, buletinul electronic va înlocui cardul de sănătate și vor fi stocate toate informațiile relevante pentru cetățean, inclusiv dosarul medical.

La finalul programului de Transformare Digitală implementat prin PNRR de către Ministerul Cercetării, Inovării și Digitalizării se estimează că:
- 8,5 milioane de cetățeni care vor avea cartea de identitate electronică
- 30.000 de funcționari publici vor fi instruiți digital
- 100.000 de persoane vor beneficia de training pentru competențe digitale în cadrul bibliotecilor, care vor fi transformate în hub-uri de învățare
- Vom avea 65 de structuri sprijinite în domeniul securității cibernetice
- Se vor digitaliza 200 de unități sanitare publice
- Se vor oferi servicii de acces la internet de mare viteză, la punct fix a aproximativ 790 de localități rurale (sate) în care, conform datelor ANCOM, piața nu poate livra astfel de servicii prin forțe proprii.

PNRR este șansa României pentru digitalizare și modernizare. Tot bugetul PNRR va fi acordat României doar cu condiția să implementăm reformele pe care ni le-am asumat prin acest program. Una dintre reformele principale va fi în jurul digitalizării administrației publice.

Partenerii noștri