Sari la conținut

Mutarea ambasadei la Ierusalim ne-ar putea costa miliarde de euro

Dacă Liviu Dragnea ar reuși să-și impună voința și să mute ambasada României în Israel la Ierusalim, unul dintre efectele negative majore ar putea fi pierderea a câteva miliarde de euro. Cum? Prin reducerea substanțială a fondurilor structurale ce ne vor fi alocate de Uniunea Europeană în perioada 2021 – 2027, dar și prin accesarea mai dificilă a banilor pe care îi vom primi.

Decizia șefului PSD de a sfida consensul european pe această temă a picat cât se poate de prost. Pentru că exact în aceste zile se poartă ultimele discuții asupra proiectului de buget al UE pentru următorul exercițiu financiar. Prima propunere de împărțire a fondurilor de coeziune, în valoare de 350 de miliarde de euro – menite să ajute țările și regiunile mai puțin dezvoltate ale Uniunii - va fi făcută săptămâna viitoare, iar previziunile arată prost pentru multe țări din Europa Centrală și de Est.

Pentru perioada în care ne aflăm acum, începută 2014 și care se va termina în 2020, Polonia a primit aproximativ 77 miliarde de euro din fondurile de coeziune, Ungaria 22 miliarde și Slovacia 14 miliarde. Potrivit unei schițe de buget obținute de Financial Times zilele trecute, cele trei țări, dar nu numai, ar putea primit considerabil mai puțin în următorul ciclu de finanțare. Zeci de miliarde de euro ar putea fi redirecționați dinspre Europa Centrală și de Est spre vestul continentului, ca urmare a unei schimbări radicale a criteriilor după care sunt acordați banii.

Concret, dacă până acum alocările erau stabilite doar în funcție de Produsul Intern Brut, pentru perioada 2021 – 2027 se vor lua în considerare și criterii noi, precum rata şomajului în rândul tinerilor, starea educaţiei, situaţia mediului, numărul de imigranţi extracomunitari şi dezvoltarea inovaţiilor.

De aceea, este așteptat ca zecile de miliarde de euro luați de la Polonia, Ungaria, Cehia și Slovacia, dar și de la țările baltice, să ajungă la țări precum Italia, Grecia și Spania și chiar unele regiuni din Franța, potrivit Financial Times. Nu este exclus ca Germania și Suedia să primească la rândul lor mai multe fonduri, având în vedere că au preluat un număr mare de refugiați.

Cel mai important, însă, pentru regiunea noastră este că, foarte probabil, va fi oficializată o corelație de care până acum s-a vorbit mai mult la nivel de amenințare. Potrivit schiței de buget, programul care prevede acordarea fondurilor de coeziune va fi numit ”coeziune și valori” și va statua că respectarea statului de drept și a independenței justiției sunt precondiții pentru accesarea banilor comunitari. Cu alte cuvinte, țările care își bat joc de principiile și valorile fundamentale ale Uniunii nu vor mai primi bani până ce nu își revizuiesc atitudinea.

Așa cum arată lucrurile acum, România are toate motivele să fie mulțumită. Nu doar că nu suntem pe lista celor cărora li se vor tăia din fondurile de coeziune, dar este foarte posibil să primim un pic mai mult.

Deasemenea, cel puțin deocamdată, nu suntem printre cei mai amenințați să nu poată accesa fondurile de coeziune pentru că nu respectă statul de drept și domnia legii. Ungaria și Polonia sunt liderii acestui pluton, iar amenințarea cuprinsă în sintagma ”coeziune și valori” pe ei îi vizează, în principal. Nu întâmplător a ținut președintele Franței să-l felicite pe Klaus Iohannis pentru că ”nu își lasă țara din mână”, deși ”unii din România” copiază inițiativele nocive din Ungaria și Polonia.

Dar situația se poate schimba, iar aici ajungem la miza deciziei luată, pe cont propriu, de Liviu Dragnea. Dacă ar reuși să-și impună punctul de vedere și România și-ar muta la Ierusalim ambasada din Israel, Uniunea Europeană ar reacționa furibund. De ce? Pentru că ar fi o sfidare fără precedent!

Consensul european pe această temă a rezistat fără fisură până acum, iar dacă România ar fi prima țară care îl încalcă, UE nu ar putea trata abaterea altfel decât cu severitate extremă. Pentru că încărcătura simbolică ar fi uriașă: peste șapte luni, România va prelua președinția Consiliului Uniunii Europene.

Ce lovitură de imagine, ce lovitură dată coeziunii care stă la baza proiectului comunitar ar fi dacă România și-ar inaugura preluarea președinției UE cu un gest sfidător la adresa tuturor celorlalți membri! Dar, mai ales, ce afront adus marilor puteri europene!

După ce Donald Trump a anunțat, anul trecut, că Statele Unite recunosc Ierusalimul drept capitala statului Israel, 22 de țări din UE, printre care Germania, Franța și Marea Britanie, au votat rezoluția ONU care condamna decizia președintelui SUA. România s-a abținut, alături de alte cinci membre UE: Ungaria, Cehia, Polonia, Croația și Letonia.

Ungaria a mers mai departe și a blocat proiectul unei rezoluții oficiale a UE care ar fi urmat să exprime îngrijorările serioase ale blocului comunitar față de consecințele gestului președintelui american. Cu toate aceste, Viktor Orban a spus cât se poate de tranșant că nu ia în calcul posibilitatea mutării la Ierusalim a ambasadei Ungariei în Israel. ”Ungaria nu vede niciun motiv pentru a-și schimba politica față de Orientul Mijlociu. Vom continua politica echilibrată de până acum.”

Nici Cehia, al cărei președinte, Milos Zeman, a anunțat încă din decembrie că își dorește ca țara sa să își mute ambasada la Ierusalim nu a făcut-o până acum. Miercuri, Ministerul ceh al Afacerilor Externe a anunţat că va redeschide în luna mai consulatul onorific de la Ierusalim dar, în același timp, a reiterat că ”Republica Cehă respectă pe deplin poziţia comună a Uniunii Europene care consideră Ierusalimul drept viitoare capitală a două state, adică statul Israel şi viitorul stat Palestina".

În acest context, este evident că dacă Dragnea ar reuși ceea ce nici Viktor Orban și nici guvernul Cehiei nu au îndrăznit să facă, într-un moment atât de important cum este cel al preluării președinției UE, ar băga România fulgerător în plutonul țărilor-problemă din Uniune, devansând Ungaria și Polonia. Iar într-un asemenea scenariu, care ar fi șansele ca UE să penalizeze doar declarativ dar nu și financiar România? ZERO!

Faptul că nu suntem tratați la pachet cu Ungaria și Polonia se datorează exclusiv acelui detaliu subliniat și de Emmanuel Macron. Doar ”unii din România” vor să distrugă statul de drept și independența justiției, iar decoamdată mai există speranțe că eforturile lor vor fi zădărnicite, iar dacă nu toate, măcar cele mai distructive. Însă, dacă Dragnea va reuși să-și impună agenda, iar mutarea ambasadei din Israel va fi un indicator important, va fi clar pentru toată lumea că România a trecut de cealaltă parte a baricadei.

Redistribuirea fondurilor de coeziune dinspre Est spre Vest pentru perioada 2021 – 20127 va fi, formal, rezultatul aplicării unui nou set de criterii. În realitate, este evident că ea reprezintă și un instrument prin care marile puteri vor să-i oblige pe rebelii din fostul bloc sovietic să-și revizuiască atitudinea. Va fi opțiunea puterii de la București dacă înțelege mesajul Bruxelles-ului și își temperează asaltul împotriva instituțiilor pe care încă nu le controlează, sau își ia adio de la câteva miliarde de euro, sau, dacă insistă, de la toți banii europeni.

Chiar dacă respectarea statului de drept și a independenței justiției nu vor deveni, până la urmă, precondiții oficiale pentru accesul la banii comunitari, nu mai există niciun dubiu că marile puteri din UE vor acționa din ce în ce mai agresiv pentru ca banii contribuabililor să nu mai alimenteze regimuri autocrate care nu doar că nu au nimic în comun cu principiile și valorile democrațiilor de tip occidental, ba chiar acționează concertat pentru slăbirea și divizarea Uniunii.

Ce înseamnă asta, concret, pentru România? Că dacă lui Dragnea îi iese planul, trebuie să ne așteptăm de la UE la aceeași atitudine cu care se confruntă Ungaria și Polonia, dacă nu chiar mai agresivă. Schița pentru viitorul buget UE va fi prezentată săptămâna viitoare, însă negocierilor vor dura mult și se anunță foarte tensionate.

Dacă în acest răstimp, care din nefericire coincide cu așteptarea verdictului în procesul liderului PSD, coaliția de guvernământ va insista cu inițiative care sfidează recomandările UE, fie că e vorba de ambasada din Israel, de legile justiției, de Codul Penal, de legile siguranței naționale, de atacurile împotriva Băncii Naționale, a Consiliului Concurenței, nu există niciun dubiu că atitudinea lor se va reflecta în sumele care vor fi alocate României. Este deja evident din ce li se întâmplă Ungariei și Poloniei, dar și din mesajele tranșante transmise liderilor de la București.

Și nu vizează doar proiectele finanțate din următorul buget, ci și pe cele în derulare. Comisia Europeană are un instrument extrem de eficient pentru a penaliza derapajele guvernului sau ale Parlamentului. Poate bloca oricând plățile pentru proiectele europene existente. A făcut-o de nenumărate ori în trecut, o poate face din nou.

Ar putea să înceapă doar cu anumite proiecte, dar poate decide să le blocheze pe toate. Până ce puterea renunță la deciziile aflate în contradicție flagrantă cu principiile și valorile europene. Ceea ce ar fi o calamitate pentru România! La cât de agresiv cheltuiește puterea bani pe care nu îi are, împrumutând la dobânzi din ce în ce mai mari, este ultimul lucru care ne lipsește.

Deocamdată, subiectul mutării ambasadei din Israel este considerat un subiect închis de către diplomații europeni de la București. Câtă vreme acest lucru nu se poate face fără aprobarea președintelui țării, iar acesta a anunțat ferm că România va continua să respecte poziția comună a UE, inițiativa lui Dragnea este privită mai mult ca pe un semn de disperare.

Cu toții, însă, stau cu ochii ațintiți pe restul inițiativelor puterii. Dacă acestea vor avea succes și liderul PSD va reuși să schimbe România ”piesă cu piesă,” după cum s-a lăudat recent, este evident că echilibrul puterilor în stat va fi răsturnat și va intra cu bocancii peste tot unde acum nu are acces. Caz în care absolut tot ce își dorește Dragnea va fi privit cu mult mai multă atenție. Iar reacțiile vor fi pe măsură. Cu cât mai aberante vor fi deciziile noului stăpân de la București, cu atât mai puțin le va păsa oficialilor europeni de tact și de diplomație. Vor tăia în carne vie!

Pe aceeași temă