Se estimează că 70% din meseriile pe care școlarii de astăzi le vor avea la maturitate încă nu s-au inventat. Statistica vorbește nu atât de codul ocupațiilor, cât de viteza cu care se mișcă piața forței de muncă în toiul celei mai noi revoluții industriale.
Acesta este contextul în care a apărut în Monitorul Oficial modificarea și completarea clasificării ocupațiilor din România. Unele profesii dispar, în amuzamentul știrb al unora care nici nu știau până ieri că au existat vreodată. Altele apar în nomenclator, din dorința legiuitorului de a pregăti trecerea mai lesne către definiții mult mai apropiate de realitate.
Nomenclatorul nou vorbește despre dezvoltatori de sisteme, experți în securitate cibernetică, în investigații digitale, sisteme automatizate de comandă și control, plus alte câteva zeci de noi profesii izvorâte din modificarea tabloului social românesc. Companii mari sau IMM-uri au acum posibilitatea de a naviga mai simplu prin codificarea unor ocupații normale, dar care nu se regăseau în listă.
Conversația actuală începe și se continuă cu datele, cea mai nouă și mai prețioasă dintre mărfuri, fueling oricărui startup de succes. Datele duc la automatizare, la business trends, la optimizări, la modificări de procese, la scurtături de rutine și la un mindset diferit. La AI, la AR, la VR.
Știu, prea mulți termeni în engleză, poate ar trebui să adoptăm câțiva și în română. Și mai ales să le importăm semnificațiile, spiritul și încărcătura inovativă.
Altfel, constrânși de cererea din piață și de realități, ne vom vedea probabil puși în situația de a reintroduce în nomenclator ocupația națională profund neproductivă de “operator piuar”. Bătutul apei în piuă pare un domeniu în care am face performanță. Am lăsat deliberat la final și cea mai nouă dintre profesii care, din cauza timingului deficitar, a rămas în afara nomenclatorului: Analistul care știe când începe invazia.
