Politologul Cristian Pîrvulescu, despre interviul lui Ion Iliescu acordat presei ruse: „Cred că își aduce aminte foarte bine anii '50”

ion iliescu

La 30 de ani de la Revoluție, Ion Iliescu acordă un interviu presei din Rusia. Absent de ceva vreme de pe scena publică de la noi, fostul președinte face bilanțul celor trei decenii de democrație cu următoarea concluzie: România ar trebui să-și îmbunătățească relațiile cu Rusia. Politologul Cristian Pîrvulescu a comentat la „Jurnalul de Seară” acest interviu al fostului președinte. El consideră că Ion Iliescu trebuie privit ca un fost lider care se apropie de 90 de ani și care nu mai este ancorat la realitate.

Ion Iliescu a răspuns la cinci întrebări adresate de corespondentul agenției TASS în România, Nikolai Morozov, un jurnalist care se află în România încă din anii 70. Printre altele, fostul președinte vorbește despre o necesitate a ameliorării relațiilor cu Rusia. „Sper că politicienii români vor înțelege că normalizarea relațiilor cu Rusia, pe lângă comerț și schimburi culturale, va extinde capacitatea României de a participa la rezolvarea problemelor în țările vecine, inclusiv în Moldova și Ucraina, unde, bineînțeles, are interese”, a declarat Ion Iliescu.

Întrebat despre ce s-a întâmplat în decembrie 1989 în România, Ion Iliescu susține că nu există niciun adevăr ascuns și că se încearcă demonizarea politicienilor de stânga.

A fost foarte critic și la adresa Uniunii Europene pe care o descrie ca un simplu spațiu de liber-schimb în care aspectele sociale au fost marginalizate și inegalitatea crește.

Și anul trecut, tot în decembrie, Ion Iliescu a stârnit un scandal după un interviu pe care l-a acordat corespondentului de la București al cotidianului Le Figaro, Paul Cozighian, pe care ulterior l-a acuzat că i-a distorsionat spusele. Jurnaliștii au reacționat făcând public un fragment din înregistrarea interviului.

Comentariul lui Cristian Pîrvulescu

„Dl Ion Iliescu s-a retras din politica mare înainte de aderarea României la UE și probabil n-a înțeles niciodată foarte bine fenomenul. Dar nu cred că e singurul. Cred că mai sunt și alții. 

Cred că odată cu trecerea vârstei, dl. Ion Iliescu a devenit din ce în ce mai parțial în ceea ce spune și în ceea ce-și aduce aminte și gândește. Eu cred că trebuie să plecăm de la următoarea premisă: sunt răspunsuri date, foarte probabil, în scris de o persoană care are 89 de ani, va împlini în curând 90, nu știu cum i-au fost adresate întrebările, dar e clar că n-a fost un interviu față în față, au fost răspunsuri scrise și probabil că nu a realizat semnificația exactă a tuturor acestor răspunsuri, pentru că altfel, dacă Ion Iliescu ar fi fost politicianul din momentele de maximă ale domniei sale, ar fi fost mult mai diplomat.

Pe de o parte, este evidentă eroarea cu Uniunea Europeană, dar în ceea ce privește apropierea României de Rusia, în condițiile date, în care Rusia este stabilită la nivelul NATO ca un pericol, este cel puțin straniu, dacă nu o eroare.

Rusia este cea care pune mari probleme României în Moldova, nu România Rusiei, Rusia este cea care a atacat într-un mod cât se poate de clar și indubitabil Ucraina, a ocupat un teritoriu care aparținea unui stat, neglijând tratatele, deci Rusia este în momentul de față o țară care reprezintă un pericol pentru zona în care ne aflăm. Apropierea de Rusia ar fi o eroare, noi nu putem face altfel decât o politică împreună cu Uniunea Europeană, cu NATO și cu SUA, din punctul ăsta de vedere. Iar agresivitatea Rusiei se dovedește peste tot.

Poate că dl. Ion Iliescu nu e interesat de sport. Dar astăzi, datorită probelor indubitabile care există că Rusia fraudează în mod clar, fură, în ceea ce privește dopajul, Rusia a fost eliminată din competițiile internaționale. De ce? Pentru că aici e vorba de o fraudă de stat. Noi trebuie să lucrăm cu un guvern, cu un stat care a fraudat într-un domeniu pe care l-a considerat propagandistic important, cum este sportul, pur și simplu trucând de manieră sistematică probele legate de dopaj. Vorbim despre Soci, 2014, exact în momentul în care începea Revoluția de la Kiev și începea criza ucraineană care n-a fost încheiată nici până astăzi. Despre ce țară-partener putem vorbi noi, dacă în toate domeniile se comportă la fel?

Când dl. Macron era zâmbitor acolo (în imaginile de la summitul în format Normandia - n.r.), Le Monde dezvăluia zilele trecute ceea ce bănuiam, și anume că în 2017, atacurile împotriva domniei sale au fost date de GRU, serviciul armatei rusești. Același lucru se întâmplă peste tot. Vorbim despre un pericol pe care Rusia îl reprezintă și până când Rusia nu își va schimba comportamentul, politica noastră diferită de politica altor state aliate cu noi ar fi o eroare care ne-ar costa masiv.

Deci nici nu se pune problema unui astfel de lucru și eu cred că dl Iliescu nu mai este la curent în momentul de față cu politica. Cred că își aduce foarte bine aminte anii 50, când își petrecea tinerețea la Moscova, și nu ultimii ani, când situația a devenit foarte complicată și nesustenabilă. Nu, nu numai Uniunea Sovietică. Este mai rău, Este o Rusie naționalistă, agresivă, care a preluat ceea ce era rău și de la Imperiul țarist, și de la Uniunea Sovietică.

Uniunea Europeană este o uniune politică, nu numai economică. Ea n-a fost o uniune economică nici în anii 50. Piața Comună nu era doar un simplu spațiu de schimb economic, era un spațiu de coordonare politică, de aceea a avut un Parlament, de aceea a avut o Comisie. Sunt lucruri pe care dl Iliescu pare să le fi uitat sau să nu le fi înțeles foarte bine. Principala scuză pe care o are este vârsta, pentru că odată cu vârsta, oamenii uită”.

Interviul acordat de Ion Iliescu agenției TASS

România s-a schimbat în aceste trei decenii şi, în general, aş numi rezultatul pozitiv, deşi aspectele negative ale schimbării nu pot fi ignorate, a declarat fostul preşedinte Ion Iliescu într-un interviu pentru agenţia rusă de presă TASS, întrebat cum vede România la trei decenii de la Revoluţia din 1989 şi dacă transformările care au avut loc răspund aşteptărilor sale, relatează Agerpres.

„Am susţinut un model economic mixt - o economie socială de piaţă. Viaţa a decretat altfel. După 1996, consensul intern în România a fost distrus şi privatizarea accelerată [a proprietăţii statului] a început pentru aproape nimic. Acesta este un proces despre care rămân amintiri destul de neplăcute şi în Rusia. Terapia de şoc, de care nicio ţară din Europa de Est nu a scăpat, a fost un adevărat dezastru. Unii s-au trezit mai repede şi au reuşit să remedieze ceva, alţii cred în continuare că şocul economic din România a fost prea slab. Până la urmă, avem democraţie, libertatea de opinie este garantată!”, a spus primul preşedinte al României postcomuniste în acest rar interviu solicitat şi acordat corespondentului agenţiei ruse de presă la Bucureşti, Nikolai Morozov, în contextul în care România se pregăteşte să sărbătorească a 30-a aniversare a Revoluţiei din decembrie 1989.

Despre Uniunea Europeană

După prăbuşirea URSS şi a Iugoslaviei, liderii occidentali şi-au dat seama că este periculos să lase fostele ţări socialiste în afara procesului de integrare europeană. Cu un anumit preţ şi în anumite condiţii, aceştia au deschis piaţa Europei de Vest către Europa de Est. Din păcate, acum UE înseamnă doar o piaţă, o zonă de liber schimb, unde aspectele sociale sunt marginalizate şi inegalitatea creşte. Prin urmare, UE trebuie să revină la rădăcinile sale, de această dată împreună cu Europa de Est, având în vedere caracteristicile sale - criza de identitate şi moştenirea comunistă, este de părere Ion Iliescu.

Iliescu: Tinerii promovează „individualismul nestăpânit”, dar jumătate ar fi de acord cu regimul totalitar

În opinia sa, procesul de transformare a României este departe de a fi finalizat, iar conţinutul viitoarelor modificări depinde de noile generaţii. Viaţa îi va face pe tineri să se maturizeze, să abandoneze individualismul nestăpânit pe care îl promovează acum şi să realizeze că ameninţările moderne nu pot fi respinse decât în mod colectiv şi că acest lucru este imposibil fără stat şi fără democraţie. „Îmi este greu să înţeleg cum, la trei decenii de la Revoluţie, jumătate din tineretul român poate fi de acord cu regimul totalitar al unei mâini ferme, să creadă că acest lucru va rezolva problemele prezentate de slăbiciunea unui stat care şi-a pierdut caracterul social. Noi ştim că totalitarismul nu este o parte a soluţiei, ci o parte a problemei. Nu aş dori ca tinerii de astăzi să fie nevoiţi să înveţe acest lucru din propria lor experienţă”, a spus Iliescu.

Relația cu Rusia

Alături de evidenta orientare prooccidentală a României, aţi susţinut întotdeauna relaţii normale cu Rusia. Cu toate acestea, evenimentele au mers altfel. Cum evaluaţi starea actuală a relaţiilor bilaterale şi cum ar trebui să arate aceste relaţii în mod normal? - l-a întrebat corespondentul rus pe fostul preşedinte român.

„Relaţiile dintre România şi Rusia după niciun criteriu nu pot fi numite în prezent normale şi satisfăcătoare”, a răspuns acesta, continuând: „Vreau să remarc că viaţa în apropierea unui imperiu nu este niciodată confortabilă pentru ţări precum România şi nu toate amintirile istorice sunt foarte plăcute. Dar cea mai mare greşeală ar fi să absolutizezi aceste amintiri neplăcute şi să nu găseşti nimic bun în trecut. În esenţă, aceasta înseamnă un mecanism de veto faţă de orice încercare de normalizare a relaţiilor. În cazul nostru, motivul acestui veto este rezerva de aur. Da, aceasta este o problemă nerezolvată şi, prin urmare, am fost de acord cu preşedintele Vladimir Putin pentru a crea un mecanism de discuţii pe acest subiect şi am transmis problema istoricilor. Din păcate, a revenit la politică”.

Potrivit fostului preşedinte român, în esenţă, „relaţiile sunt bune atunci când vrem să fie bune”. Deocamdată în România „nu există nevoia de relaţii bune cu Rusia”. Această nevoie există în Ungaria, Polonia, Republica Cehă, Slovacia şi chiar şi în ţările baltice, ţări care pot avea mult mai multe pretenţii faţă de Rusia, având în vedere trecutul comun, este de părere Iliescu. „Dar, deoarece este nevoie de o relaţie normală, istoria nu mai este folosită ca instrument de veto acolo. Şi nu cred că aceste ţări au devenit membri mai puţin responsabili ai NATO sau ai UE. Doar că politica externă a României trăieşte în prezent un moment prost, îi lipsesc perspectiva şi imaginaţia. Sper că politicienii români vor înţelege că normalizarea relaţiilor cu Rusia, pe lângă schimburile comerciale şi culturale, va extinde capacitatea României de a participa la rezolvarea problemelor în ţările vecine, între care Moldova şi Ucraina, unde, în mod natural, are interese”, a spus politicianul.

Acesta a explicat în continuare: „Normalitatea în relaţiile româno-ruse este respectul reciproc, recunoaşterea intereselor legitime ale celeilalte părţi, dacă acestea sunt în limitele permise de comunitatea internaţională. Nu sunt convins că sancţiunile unilaterale vor aduce rezultate. Iar dacă ele sunt doar demonstrative, ca să nu ne reproşăm că nu facem nimic împotriva Rusiei, atunci acesta este cinism, de care nu avem nevoie în această situaţie internaţională vagă, când ordinea postbelică, instituţiile şi tratatele sunt zguduite sau ignorate. Sper personal că Rusia, cu tradiţia sa diplomatică, nu va ceda, la rândul ei, tentaţiei de a revizui tratatele care nu au permis transformarea Războiului Rece într-unul cald, cu consecinţe apocaliptice”.

Despre suveranism și globalizare

Întrebat despre criza societăţii liberale şi apariţia tendinţelor suverane, Iliescu a opinat că suveranitatea este doar o scurtătură care are scopul de a-i demoniza pe cei care pledează pentru independenţa naţiunilor. „Nu se poate uniformiza planeta, nu pot fi distruse identităţile naţionale şi culturale, ar însemna că nu am învăţat nicio lecţie din trecut”, a spus el.

Referitor la globalizare şi drumul pe care ar trebui să meargă România din acest punct de vedere, Iliescu a punctat că globalizarea are atât aspecte pozitive, cât şi negative. „Cred, totuşi, că acest proces ar trebui dezvoltat în conformitate cu anumite reguli, al căror accent ar trebui pus pe aspecte sociale. Motorul de creştere al economiei româneşti este astăzi tocmai globalizarea - datorită companiilor multinaţionale. Din păcate, prea puţin din profiturile obţinute rămâne în ţară pentru dezvoltarea părţii româneşti de producţie şi creşterea bunăstării generale. Acest mecanism transformă cu siguranţă globalizarea într-un duşman al nostru! Deci nu ar trebui să acuzăm procesul în sine, ci pe cei care abuzează de el. Iar aplicarea măsurilor protecţioniste nu creează decât probleme suplimentare, după cum au aflat recent Statele Unite, care poartă un război comercial cu China”.

Cum vede Iliescu viitorul PSD

Întrebat cum vede viitorul PSD, al cărui preşedinte de onoare este, Iliescu a spus: „Nu este un secret faptul că relaţiile mele cu partidul s-au răcit în ultimii ani. Motivul este în valori, în principii. Din păcate, nici măcar partidul nu înţelege de ce România a ieşit din comunism la stânga în loc să meargă la dreapta, ca alte ţări foste socialiste. Doar politicienii de dreapta, de exemplu din Ungaria sau Polonia, aveau accente sociale puternice, care nu numai că nu au dispărut, dar s-au intensificat. În România, politica socială s-a stins, iar liberalismul economic adoptă forme cu adevărat extremiste. Încercând să se 'reformeze' şi să devină 'un partid de stânga european', PSD s-a deplasat spre centru, iar alte partide mari şi mici au mers spre dreapta şi chiar spre flancul de extremă dreapta. După aderarea României la UE, mulţi foşti alegători PSD au plecat în Occident şi votează acum pentru partidele de dreapta”.

„Cel mai rău lucru este însă că Partidul Social Democrat funcţionează acum nu ideologic, ci doar ca instrument al puterii. Cred că viaţa va face ca Partidul Social Democrat să revină la ideologie, să-şi consolideze democraţia internă şi să îşi restabilească electoratul, pe baza structurilor sociale actuale. România, la fel ca ţările din Europa de Est în general, nu îşi poate permite să abandoneze politica de stânga”, a spus Ion Iliescu.

„Adevărul” despre Revoluție. Conceptul de crimă împotriva umanității, invenția unui român

Jurnalistul TASS a abordat şi polemica cu privire la evenimentele din decembrie 1989, prin care se cere „adevărul despre revoluţie” şi care a ajuns în sălile de judecată, Iliescu însuşi şi o serie de asociaţi ai săi fiind acuzaţi de „crimă împotriva umanităţii”. Întrebat cum evaluează această abordare particulară a istoriei, Ion Iliescu a răspuns: „Adevărul despre revoluţie este simplu şi toată lumea îl cunoaşte: măsurile de austeritate din anii 1980 au dus la o nemulţumire crescută în societate, care a dus la o răscoală aprinsă în decembrie 1989 şi a devenit apoi o revoluţie. Adevărul despre revoluţie include totodată şi incapacitatea societăţii româneşti de a crea o alternativă politică şi civilă, ca în Polonia, Ungaria sau Cehoslovacia, care ar asigura o tranziţie paşnică la democraţie”.

Și a continuat fostul președinte: „Aşa-numita cauză a revoluţiei este un set absurd de fapte care nu dovedesc în general nimic, dar care pot fi folosite în scopuri politice pentru uz intern. Conceptul de 'crimă împotriva umanităţii', de care sunt acuzat, este invenţia unui român, este recunoscut de Parlamentul European, dar este inclus doar în legislaţia României, unde nimeni nu ştie ce conţinut să-i atribuie.

Ion Iliescu se referă la juristul român Vespasian Pellu (născut în 1897 la Bucureşti, decedat în 1960 la New York), care, între cele două războaie mondiale, a dezvoltat ideea procedurilor penale internaţionale împotriva şefilor de stat condamnaţi pentru crime împotriva umanităţii, prin crearea unui tribunal internaţional special - explică TASS.

„Principalele probleme ale României - întârziere economică, sărăcie, polarizare socială - nu pot fi rezolvate cu ajutorul unor acuzaţii fanteziste şi cazuri fabricate. Revoluţia română a fost o manifestare a demnităţii naţionale. Poporul a dorit atunci libertate, democraţie şi respect pentru munca sa, acelaşi lucru pe care şi-l doreşte şi astăzi. Unii, însă, uită cum s-a produs explozia socială din 1989, iar astăzi urmează calea trasată de politicieni vinovaţi de suferinţa poporului român. Acest lucru este greşit. Negarea istoriei, manipularea ei ne va conduce tot acolo, dacă nu suntem atenţi şi nu vom aborda lucrurile cu responsabilitate”, atrage atenţia fostul preşedinte.

Numele lui Ion Iliescu este asociat cu democratizarea vieţii politice şi publice din ţară, apariţia unei economii de piaţă şi a proprietăţii private, primii paşi spre integrarea în UE şi intrarea în NATO. Astăzi, Iliescu are 89 de ani, este internat în mod regulat pentru o afecţiune cardiovasculară. Fostul preşedinte practic nu mai iese pe stradă (la recentele alegeri prezidenţiale urna a fost adusă la el acasă) şi nu acordă interviuri. Pentru corespondentul TASS, Iliescu a făcut o excepţie, scrie agenţia rusă de presă TASS în preambulul interviului publicat în data de 5 decembrie.

Editor: Luana Păvălucă

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica de confidenţialitate