Calitatea aerului pe care îl respirăm este unul din principalii factori care influenţează starea de sănătate a copiilor, şi nu numai. Din păcate, România nu stă bine la capitolul poluare. Ce putem face, în aceste condiţii, pentru a proteja copiii de efectele nocive ale poluării de la exterior, dar şi de la interior? Ne răspunde la întrebări Conf. Dr. Mihai Craiu, medic pediatru la Institutul Naţional pentru Sănătatea Mamei şi Copilului „Alessandrescu-Rusescu”.
Cum influențează poluarea din sezonul rece sistemul respirator al copiilor?
Poluarea din interior [acarieni, mucegaiuri, sisteme de încălzire ce utilizează combustibili fosili, condensul sau umezeala crescută], în sezonul rece, poate accentua gradul de disconfort respirator al copiilor şi nu numai. Peste 4 milioane de adulți și mai mult de o jumătate de milion de copii vor muri, în fiecare an, din cauza calității proaste a aerului respirat. Această calitate necorespunzătoare este asociată încălzirii locuințelor, în sezonul rece, cu sisteme improprii, ce utilizează combustibili fosili [1].
În ceea ce privește manifestările respiratorii ale copilului, în sezonul rece, acestea sunt de obicei asociate frecventării școlilor/grădinițelor, prin creșterea numărului de boli acute virale. În zona de climă temperată exista o adevărată „epidemie” de viroze respiratorii în lunile octombrie și noiembrie, din această cauză, mai ales datorită unor particularități de comportament, la noi, românii. Nouă ne este teamă de curenții de aer și, ca urmare, în sezonul rece, vom aerisi rar și ineficient spațiile comune frecventate în scop educațional sau de recreere. De aceea, copiii vor răci mai frecvent decât vara. Există o sezonalitate foarte bine definită pentru multe din virusurile respiratorii, cum ar fi cele care afectează populația generală (de exemplu gripa [2]) sau altele ce afectează în mod special copii (cum este virusul sincițial respirator VSR [3]). Din păcate, poluarea crește susceptibilitatea pentru toate infecțiile respiratorii, cu atât mai mult pentru cele cu un grad ridicat de contagiozitate. Acest fenomen este explicabil prin scăderea capacității de apărare a mucoaselor respiratorii, ca urmare a inflamației locale sau a scăderii fenomenului de clearance muco-ciliar indus de catre diverși poluanți. Există dovezi că pot apărea creșteri ale frecvenței chiar și pentru boli respiratorii severe (pneumonii) la copil, nu numai pentru cele ale căilor aeriene superioare, ca urmare a expunerii la masă particulată PM2.5 sau PM10 sau la diverse gaze poluante cum ar fi oxizii de azot, ozonul sau dioxidul de sulf [4]
Copiii care suferă de alergii sau de astm sunt predispuși la reacții negative puternice ca efect la expunerea la poluare?
Copiii care au astm sau alte boli reactive ale căilor aeriene sunt semnificativ mai afectați de o calitate proastă a aerului respirat, prin comparație cu alți copii de vârstă similară.
În special expunerea la masă particulată PM10 și la dioxid de azot sau de sulf se asociază cu o creștere a simptomelor respiratorii la copiii mici cu wheezing recurent [5] sau la școlarii cu astm [6]. Este cunoscut faptul că acest impact negativ asupra căilor aeriene nu este evident doar după ce copilul astmatic este expus direct la efectele poluării. Dovezi recente evocă faptul că expunerea prenatală (adică a femeilor gravide) la poluare, va duce la creșterea prevalentei cazurilor de wheezing recurent [7].
Există posibilitatea ca problemele respiratorii să se agraveze într-o casă în care există o cantitate mare de praf? Produsele de curățenie agresive influențează sensibilitatea sistemului respirator?
Problemele respiratorii se pot agrava într-o casă ce are o atmosferă încărcată, atât la pacienții cu sensibilizare la acarieni [speciile de Dermatophagoides constituie principala componentă alergizantă a prafului de casă], dar şi la unii copii aparent sănătoși. Produsele de curățenie sau vopselele şi adezivii folosiți în reamenajarea interioarelor pot avea efecte adverse asupra sănătății respiratorii. Efectele nocive sunt induse de ingrediente ce cuprind componente organice volatile [VOC – Volatile Organic Compound] [8]. Cu alte cuvinte, curățenia si reamenajarea camerelor copiilor cu probleme respiratorii trebuie făcute cu rigoare si folosind sfaturi de specialitate. Uneori prea multă curățenie sau excesul de reamenajări poate agrava simptomatologia pe care dorim să o prevenim prin acțiunile noastre.
Ce facem dacă trecem printr-o perioadă cu poluare masivă în zona în care locuim? Aerisim casa? Cum ne asigurăm că în interior calitatea aerului este una favorabilă?
Sigur că aerisim foarte bine, în acele ore în care este minimum de poluare. Există acum o mulțime de aplicații independente care monitorizează calitatea aerului si putem alege momentul zilei în care este poluarea minimă sau absentă [9]. În cazul în care este realmente imposibil de găsit o soluție rezonabilă este absolut necesar să aerisim bine (aerisirea este necesară în pofida poluării externe, în vederea scăderii cantității de aerosoli încărcați cu aeropatogeni si respectiv a masei particulate organice acumulate ca urmare a funcționării sistemelor de încălzire), apoi vom putea utiliza dispozitive de purificare a aerului.
Sunt mai sensibili nou-născuții/copiii foarte mici la praf sau alergenii de interior?
Nou-născuții au o sensibilitate la fel de mare ca a familiei din care provin. Este cunoscut faptul că unele particularități de sensibilitate sau de susceptibilitate la dezvoltarea unor maladii sunt condiționate genetic. Câtă vreme sunt alăptați la sân şi au activități curente adecvate vârstei lor, acești copii nu vor avea riscuri de a dezvolta alergii la un nivel mai mare decât părinții sau bunicii lor, expuși la același grad de poluare [10].
BIBLIOGRAFIE
Jary H et al – Household Air Pollution and Acute Lower Respiratory Infections in Adults: A Systematic Review PLoS One 2016 Dec 1;11(12): e0167656
Nair H et al – Global burden of respiratory infections due to seasonal influenza in young children: a systematic review and meta-analysis. Lancet 2011 Dec 3;378(9807):1917-30
Nair H et al – Global burden of acute lower respiratory infections due to respiratory syncytial virus in young children: a systematic review and meta-analysis. Lancet 2010 May 1;375(9725):1545-55.
Nguien Thi Trang Nhung et al – Short-term association between ambient air pollution and pneumonia in children: A systematic review and meta-analysis of time-series and case-crossover studies. Environ Pollut 2017 Nov; 230:1000-1008
Esposito S et al - Impact of air pollution on respiratory diseases in children with recurrent wheezing or asthma. BMC Pulm Med 2014 Aug 7; 14:130
Haneen Khreis et al - Exposure to traffic-related air pollution and risk of development of childhood asthma: A systematic review and meta-analysis. Environ Int 2017 Mar;100:1-31
Zhang Hehua at al – The impact of prenatal exposure to air pollution on childhood wheezing and asthma: A systematic review. Environ Res. 2017 Nov; 159:519-530.
Nurmatov U et al – Volatile organic compounds and risk of asthma and allergy: a systematic review and meta-analysis of observational and interventional studies. Prim Care Respir J 2013 Mar;22(1):PS9-15
In site-ul https://airly.org/en/
Xin Dai et al – Do Glutathione S-Transferase Genes Modify the Link between Indoor Air Pollution and Asthma, Allergies, and Lung Function? A Systematic Review. Curr Allergy Asthma Rep 2018 Mar 20;18(3):20.
Articol sustinut de Philips 
