Afacerile la ţară, tot mai rentabile

„Medicamentul” care alină bolnavilor dorul de casă

Trimisul lui Putin la Chișinău acuză Occidentul că șterge „istoria ruso-moldovenească” și invocă „tandemul Bruxelles-Bucureşti”

Migranți descoperiți la vamă printre șervețele și apă

Femeie în vârstă, care vindea fructe și legume pe trotuar, umilită de un polițist local din București: agentul i-a aruncat marfa pe jos

Lacul Techirghiol se evaporă. Imagini cu peisajul dezolant, după ce apele s-au retras zeci de metri: „Mirosul e deranjant”

„Situația este dramatică!”. Fermierii din România, loviți de secetă, așteaptă ajutorul statului pentru a supraviețui

Ziua și RO-Alert-ul în Harghita, din cauza urșilor. Oamenii au ajuns la capătul răbdării

Furtuni puternice și grindină în Franța. Rafalele au depășit 140 km/h, iar o tornadă a devastat un sat

Bilanțul dezastrului din Nepal continuă să crească: peste 460 de morți. „Nu mai am pe nimeni care să mă aștepte. Toți s-au dus”

Emilia Roş din satul Nicula s-a alăturat cursanţilor, pentru că vrea să pună pe picioare o afacere de familie. Împreună cu socrii săi, care deţin o turmă de 500 de oi, vrea să deschidă un atelier în care să prelucreze şi să cureţe lâna care, până acum, era aruncată la gunoi.

"Se va spăla, se va usca, se va toarce şi se va face firul. Şi firul se dă mai departe, se fac covoare, pături, jerseuri", explică Emilia Roş, cursantă.

"Avem lână multă, o aruncăm, nu-i niciun preţ la ea. Şi dacă avem doi băieţi, două fete, am spus că ar fi fain pentru ei să deschidă o afacere, aici în zonă nu este aşa ceva", a afirmat Gavril Roş, socrul Emiliei.

O altă doamnă vrea să-şi transforme pasiunea pentru bucătărie într-o mică afacere şi s-a gândit la comercializarea murăturilor şi a dulceţurilor.

"Turiştii vin, fiind locaţia cu mănăstirea, vin tot timpul, merg, vin, poate mai opresc mai cumpără un compot, o dulceaţă", spune Camelia Vladar.

Înainte de a se înscrie la cursurile de antreprenoriat, sătenii au studiat piaţa.

"Am vrea să construim un atelier de prelucrări metalice, lipsa locurilor de muncă ne obligă, sunt foarte puţine în zonă, sunt mulţi meseriaşi care ne pricepem, cerinţe sunt", spune Dinu Roman, şi el cursant.

"Cursul de antreprenoriat cuprinde 120 de ore. Este format din modulul principal care constă în planul de afaceri, pe lângă planul de afaceri învaţă şi strategii de marketing, de promovare a produselor, mai conţine un modul şi de utilizare a calculatorului", a precizat Claudia Ioncu, membru al Asociaţiei pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale Dezmir.

Proiectul "Made in rural" este finanţat din fonduri europene şi iniţiat de Fundaţia World Vision, în parteneriat cu Asociaţia pentru Sprijinirea Dezvoltării Rurale Dezmir.

"Încercăm să îi motivăm şi să îi învăţăm să obţină o sursă de venit, să îşi deschidă o mică afacere, care să îi întreţină şi să le permită lor şi familiei să ducă un trai mai bun", a explicat Adrian Popa, membru al Fundaţiei World Vision.

La cursul de antreprenoriat sunt aşteptate 200 de persoane din satele din judeţele Cluj şi Bistriţa. Cele mai bune 20 de planuri de afaceri vor primi o finanţare de 10.000 de lei fiecare.