Beton din deşeuri de sticlă

Lifturi noi pentru blocuri vechi în România: Legea a intrat în vigoare. Ce condiții trebuie să îndeplinească imobilele pentru finanțare

Prețurile la carburanți, sub lupa ANPC. Sancțiuni dure pentru benzinăriile care cresc tarifele după ora 12:00: „Au fost multe nereguli”

Capcana shrinkflation în magazinele din România: Mii de produse la raft cu preț neschimbat, dar gramaj redus

Temu și Shein, în declin. Taxa de 3 euro pe coletele din China a schimbat obiceiurile de cumpărături ale românilor

Paradoxul carburanților: Țările vecine cu importuri masive au prețuri mai mici decât România. Cum explică specialiștii

„Medicamentul” care alină bolnavilor dorul de casă

Trimisul lui Putin la Chișinău acuză Occidentul că șterge „istoria ruso-moldovenească” și invocă „tandemul Bruxelles-Bucureşti”

Migranți descoperiți la vamă printre șervețele și apă

Femeie în vârstă, care vindea fructe și legume pe trotuar, umilită de un polițist local din București: agentul i-a aruncat marfa pe jos

Ofelia Corbu este doctorandă a Universităţii Tehnice din Cluj-Napoca. A absolvit Facultatea de Construcţii cu mai bine de 20 de ani în urmă, iar lucrarea de doctorat a susţinut-o la vârsta de 46 de ani. A creat betonul din deşeuri de sticlă, un produs cu multiple întrebuinţări.

"Datorită caracteristicilor şi rezistenţelor foarte mari, poate fi pus în aplicaţie pentru elemente foarte zvelte, deci subţiri. De aceea, se poate folosi la structuri zvelte, la elemente decorative, mobilier stradal, mobilier de interior, foarte multe aplicabilităţi în funcţie şi de viziunea arhitecţilor", a explicat aceasta.

Betonul din deşeuri de sticlă este de două ori mai scump decât cel obişnuit, însă are mai multe beneficii: este impermeabil, rezistă la îngheţ-dezgheţ şi la uzură.

"Betonul în ziua de azi se foloseşte în secţiuni mari, care arată destul de urât din punct de vedere arhitectural şi atunci urmărim să facem mai multe secţiuni aproapiate de secţiunile metalice, care sunt mai zvelte şi în acelaşi timp să nu diminuăm, ba chiar să creştem rezistenţa acestuia", a afirmat Pavel Şoşa, doctor inginer. 

"Se înscrie în aceleaşi coordonate de beton arhitectural, care rezolvă foarte multe probleme, fără să mai trebuiască să folosim diverse finisaje, make-up la clădiri şi mergem pe un trend natural", a explicat Călin Mircea, profesor la Universitatea Tehnică din Cluj-Napoca.

Pentru realizarea noului tip de beton, clujeanca a folosit sticlă de cobalt de la o fabrică de profil din judeţ, dar şi câteva tone de ciment. Invenţia ei poate deveni un trend în domeniul construcţiilor, susţin arhitecţii.

"Viitorul construirii se îndreaptă către tehnici, tehnologii, materiale sustenabile şi există şanse ca acestea să vină sau paleta cu care vom lucra peste câţiva ani, să vină din multe zone, inclusiv cea a unor astfel de betoane care folosesc ingrediente reciclate, e vorba de sticlă, reintrodusă în circuit", a afirmat Şerban Ţigănaş, preşedintele Ordinului Arhitecţilor din România.

Ofelia Corbu a muncit patru ani pentru realizarea lucrării sale de doctorat, dar satisfacţia a fost pe măsură. Invenţia ei a fost brevetată anul trecut şi premiată la saloanele de inventică din România, Croaţia, Republica Moldova şi Coreea.