Mădălin Hodor, vicepreşedintele Colegiului Consiliului Naţional pentru Studierea Arhivelor Securităţii, sugerează, după ce preşedintele Nicuşor Dan s-a declarat sceptic în legătură cu soluţionarea dosarelor Revoluţiei şi Mineriadei - evenimente în care, conform unei anchete Recorder, a fost implicat şi şeful SPP Lucian Pahonţu - că poate fi aplicat modelul german, unde procedurile vizându-i pe foştii criminali de război nazişti sunt menţinute deschise „până la ultimul caz posibil pentru a transmite un mesaj juridic şi moral: trecerea timpului nu anulează responsabilitatea individuală pentru atroce crime împotriva umanităţii”.
Mălălin Hodor dă exemplele lui Oskar Gröning (2015), supranumit „contabilul de la Auschwitz”, condamnat la vârsta de 94 de ani pentru complicitate la peste 300.000 de crime, pe cel al lui Irmgard Furchner (2022), fostă secretară şi dactilografă în lagărul Stutthof, condamnată la vârsta de 97 de ani pentru complicitate la peste 10.000 de crime şi pe cel al lui Josef Schütz (2022):, fost gardian SS la Sachsenhausen, condamnat la 101 ani, fiind cea mai în vârstă persoană judecată pentru crime naziste.
„Statul german menţine deschise aceste proceduri până la ultimul caz posibil pentru a transmite un mesaj juridic şi moral: trecerea timpului nu anulează responsabilitatea individuală pentru atroce crime împotriva umanităţii”, subliniază Hodor, într-o postare pe Facebook.
Setarile tale privind cookie-urile nu permit afisarea continutul din aceasta sectiune. Poti actualiza setarile modulelor coookie direct din browser sau de aici – e nevoie sa accepti cookie-urile social media
Totodată, el susţine că, înainte de 2011, procurorii trebuiau să dovedească participarea directă a acuzatului la o crimă specifică - probe concrete că a ucis sau a ordonat direct o ucidere - însă după 2011, instanţele au stabilit că simpla activitate într-un lagăr de concentrare sau exterminare este suficientă pentru a încadra fapta drept complicitate la crimă, deoarece acuzatul a ajutat activ la funcţionarea maşinăriei de ucidere.
„Domnul preşedinte ND spunea ca au trecut 36 de ani si este sceptic ca Dosarul Revoluţiei si cel al Mineriadei mai pot fi rezolvate. In sensul ca a trecut prea mult timp pentru a mai putea fi desfăşurată o noua anchetă, care sa aducă noi date privind vinovaţia unor persoane. Dar avem modelul german. Si intrebarea. De cand adevărul are termen de prescripţie?”, conchide Hodor.
Jurnaliştii de la Recorder susţin, în urma unei anchete bazate pe documente şi mărturii, că şeful SPP Lucian Pahonţu, care ocupă această funcţie de peste două decenii, a făcut parte din trupele de represiune trimise la baricada de la Intercontinental în decembrie 1989 şi a fost implicat şi în evenimentele din 13 iunie 1990, din Piaţa Universităţii.
Preşedintele Nicuşor Dan a afirmat, joi, că şeful Serviciului de Protecţie şi Pază (SPP), Lucian Pahonţu, nu este în situaţia unei persoane care a participat la acţiuni represive la Revoluţia din 1989 sau la mineriadele din anii 1990. „Eu am văzut un articol de presă care are un titlu care nu este justificat de conţinut. Nu ştiu care e scandalul”, a spus Nicuşor Dan.
De asemenea, șeful statului a subliniat că SPP, condus de generalul Lucian Pahonţu, nu este un serviciu secret.
Citește și:
EXCLUSIV Hodor: CNSAS a reluat verificările asupra lui Pahonțu. Cât va dura ancheta și care vor fi consecințele acesteia
Editor : Ș.R.
