Sari la conținut

Strategii pentru Oradea. Dezvoltare cu ajutorul fondurilor europene

Fondurile europene rămân prioritatea zero a administraţiei locale şi în anii care urmează. Cu investiţii de peste 140 de milioane de euro din fonduri europene, Oradea a învăţat că banii din taxe şi impozite trebuie folosiţi pentru cofinanţarea proiectelor europene, dacă vrem ca ritmul dezvoltare a oraşului să se menţină la fel de ridicat. "Mai avem de lucru până să ajungem la nivelul Clujului sau al Timişorii", a spus, marţi, Dacian Palladi, administratorul public al Oradei, prezent la Vocile Bihorului.

Cu investiţii de 240 de milioane de euro în ultimii opt ani, din care 140 de milioane de euro fonduri europene, administraţia locală nu vrea să ia piciorul de pe acceleraţie nici în anii care urmează. Echipele de proiecte europene lucrează la foc automat, pentru a atrage cât mai multe fonduri nerambursabile.

Dacian Palladi, administratorul public al municipiului Oradea: "Domnule, astea nu o să ţină până în 2250. Aceste fonduri sunt pe etape, 2014-2020 - joci atunci sau nu mai joci. Aşa că încercăm să muşcăm cât mai mult din prăjitura pusă la bătaie. Te uiţi şi care sunt priorităţile şi acţionezi în consecinţă. Ai nevoie de mobilitate urbană? Păi atunci hai să facem proiecte."

Oradea este pe primul loc în ţară la fondurile europene atrase, însă deja sunt tot mai multe administraţii care au luat exemplul său. Ceea ce înseamnă că există o concurenţă mai mare pentru banii europeni puşi la bătaie pentru proiectele administraţiilor locale.

Dacian Palladi, administratorul public al municipiului Oradea: "Numărul administraţiilor româneşti care sunt din ce în ce mai proactive şi harnice creşte. Noi am ieşit în evidenţă că suntem printre primii şi că primarul a fost curajos şi şi-a asumat lucruri. Noi chiar forţăm puţin lucrurile, dacă te duci acum în Primărie, o fi sărbătoare, dar se lucrează peste program. Pentru că, cu cât mergi mai repede cu proiectul, cu cât arăţi că erai în regulă cu documentele, vei primi o bucăţică mai mare din această prăjitură care sunt fondurile europene."

Cu toate creşterile din ultimii ani, Oradea continuă să rămână în spatele unor oraşe precum Cluj-Napoca, Timişoara sau Iaşi, unde sectorul privat este foarte puternic.

Dacian Palladi, administratorul public al municipiului Oradea: "La noi nu e cazul, începem şi noi să creştem, dar încă rămânem un oraş secundar. În sensul în care administraţia trebuie să devină un jucător, puţin să bâzâie, să stimuleze. Chiar dacă e impopulară prin măsurile sale. Doar că oamenii atunci când văd că s-a făcut piaţa aia, că s-a reabilitat clădirea cealaltă, li se trezeşte o anumită identitate sau mândrie locală."

Reporter: Bogdan Băcilă
Operator: Gabor Szilagyi