Sari la conținut

România sărăcită. Jaful, politică de stat a URSS faţă de cei învinşi

Despăgubirile erau fixate la 300 de milioane de dolari, dar prețurile aveau ca referință anul 1938, la care era acceptată o marjă de plus 15%. Însă, până la sfârșitul războiului, cotațiile internaționale la mărfuri erau deja cu 33% mai mari. Jumătate din suma datorată avea sa fie plătită în petrol.

Aproape 54 de milioane de dolari se duceau sub forma de cereale, animale și lemn. Restul până la 300 de milioane de dolari erau transferuri de mijloace de transport și tehnologie industrială. Au luat calea sovietelor linii de asamblare, fabrici întregi. Fabrica de avioane de la Brașov, cuptoare siderurgice, fabrici de țigări, chiar și tipografii au fost confiscate. În contul despăgubirilor au fost incluse 6.000 de vagoane de tren și 355 de vapoare comerciale. Au plecat toate catre URSS și nu au plecat goale.

Suma în sine nici nu merită să fie absolutizată sau discutat numai despre această sumă pentru că ce s-a întâmplat a fost că trupele sovietice au rechiziţionat mult mai multe lucruri şi nu toate au fost trecute şi contabilizate cu adevărat în contul despăgubirilor”, a afirmat istoricul Bogdan Murgescu.

Societăţi mixte cu capital egal român şi sovietic, formate pentru a facilita plata despăgubirilor de război

Era luată vita omului din bătătură ca rechiziţie, ceasul de la mâna ca pradă de război, dar până şi Conservatorul Bucureşti a fost uşurat de piane, trimise să doteze diverse instituţii proletare ale URSS. Mâna lungă a sovietului suprem a fost bine înfiptă în gâtul economiei româneşti prin sovromuri. Erau societăţi mixte cu capital egal român şi sovietic, formate pentru a facilita plata despăgubirilor de război.

La început, participaţia armatei învingătoare a fost sub formă de planuri şi soluţii tehnologice - consultanţă i-am spune astăzi. Ulterior, sovromurile au ajuns să domine economia românească prin preluarea de către URSS a participaţiilor germane în România ca despăgubiri de război în contul Berlinului. Capitalul nemţesc se dezvoltase puternic în anii '30, în dauna partenerilor tradiţionali, Marea Britanie şi Franţa. Ruşii au luat tot ca despăgubire şi, prin acest transfer şi jaful care urmat, practic România a plătit despăgubiri în contul Germaniei.

Primele sovromuri în 1945 au fost Sovrompetrol, care se ocupa de exploatarea petrolului, Sovromtransport, care practic deţinea poziţii de monopol cel puţin în transportul naval, o societate de transport aerian, aşa-numitul TARS, deci trei domenii foarte importante şi, nu mai puţin important, Sovrombanc, creat în domeniul bancar, prin preluarea acţiunilor germanilor de la o serie de bănci cu capital privat din România”, a povestit istoricul Florian Banu.

Toate domeniile cheie ale economiei erau controlate de Uniunea Sovietică, iar dominaţia era facilitată de scutirea de taxe a acestor societăţi mixte. În 1945, Sovrompetrol genera o treime din producţia de petrol. În 1950 acoperea 100%. Târziu, în 1952 se înfiinţează Sovromcuarţit. Numele era înşelător. Era o societate care, de fapt, se ocupa cu exploatarea zăcămintelor de uraniu, luat de URSS pentru a face primele sale bombe nucleare.

În momentul în care s-a înființat Sovromcuarțitul, exploatarea a mers pe acele filoane care erau cele mai bogate, iar cele care presupuneau cheltuieli mai mari, investiții mai mari erau abandonate”, a mai spus istoricul Florian Banu.

Sovromurile, calea prin care România a devenit vasalul economic al URSS

Prin intermediul sovromurilor, România devine vasalul economic al marelui vecin de la est. Aproape 90% din exporturi merg către URSS, iar jumătate din importuri sunt pe aceeași relaţie. Exportul este însă subevaluat, în timp ce importul se face la cotații internaționale. Nici măcar în anii razboiului România nu ajunsese la un asemenea grad de dependență față de fostul aliat. Germania a atins maximum 56% din exportul românesc.

Moartea lui Stalin în martie 1953 a produs o schimbare şi la nivelul conducerii sovietice. Nikita Hruşciov spune în memoriile sale - „am înţeles că sovromurile sunt pentru români ca nişte bătături de la degetele de la picioare”, a mai susținut istoricul Florian Banu.

În 1956, sovromurile sunt desfiinţate, dar România va răscumpăra participaţia sovietică în aceste societăţi. Iar plăţile se vor întinde până în anii '70. Se apreciază că, prin aceste societăţi, România a fost scuturată de circa 2 miliarde de dolari, ceea ce în banii actuali ar însemna o sumă de 30 de miliarde de dolari. Pe fondul acestei secări a ţării prin metode indirecte, România avea dificultăţi uriaşe în plata despăgubirilor oficiale, cele 300 de milioane de dolari. Nu era o sumă de neglijat. Reprezenta 55 la sută din venitul naţional al României din 1945.

În acel an, sub diverse forme, România plăteşte 5,6 milioane de dolari. Era prea mult pentru o ţară deja sufocată de efortul de război de aproape patru ani pe ambele fronturi. În ţările occidentale, învinse sau învingătoare, reconstrucţia de după război a fost uşurată de Planul Marshall, programul de asistenţă financiară americană pentru Europa distrusă de război.

60% din producția țăranului, pentru URSS

A fost un plan la care au dorit să participe chiar şi autorităţile comuniste de la Bucureşti şi din celelalte ţări ce vor intra în componenţa blocului sovietic, dar Moscova s-a opus vehement. Avea nevoie de ţări sărace pentru a le putea controla. În România, ruşii intenţionau să epuizeze anumite categorii de materii prime, aşa că au lansat o serie de comenzi care frizau ridicolul - cereau cantităţi industriale de mătase, bumbac şi alte materiale care nici măcar nu se produceau pe scară largă în România.

În 1946, producţia agricolă este grav afectată de secetă. Dar şi în aceste condiţii grele vagoanele cu cereale către învingător mergeau din belşug. Plăţile trebuiau făcute căci erau impuse despăgubiri de 5% pentru orice lună de întârziere. Ţăranul român avea ca primă sarcină, trasată de partid, să-şi dea cotele către stat.

Până la 60% din ce producea ţăranul român se ducea pentru a hrăni omul sovietic. Populaţia de la noi rămânea cu lipsurile. În 1947 România cunoaşte foametea, iar în regiuni întinse din Moldova oamenii mor de inaniţie. Până şi aceste tragedii devin instrumente de manipulare. Propaganda comunistă a vremii găseşte vinovatul. Începe să contureze portretul duşmanului de clasă, un portret care va reveni obsedant în anii ce vor urma.

Mărfurile de bază erau o raritate şi preţurile urcă vertiginos. Dar până şi aceste realităţi economice castastrofale vor fi folosite pentru a făuri omul nou. Iar omul nou trebuia să fie sărac.

Campania „23 august 1944 - Istoria furată”, demarată de Digi24 la începutul acestei săptămâni, se încheie cu o dezbatere amplă asupra unei zile care a schimbat destinul unei națiuni. Vineri, de la ora 19.30, într-o ediție specială moderată de Elena Vijulie și Dan Suciu, istoricii Stelian Tănase și Lavinia Betea, analistul politic Emil Hurezeanu și consilierul guvernatorului BNR, Adrian Vasilescu, trag concluziile unei campanii prin intermediul căreia Digi24 a recuperat istoria furată.


Etichete: URSS , furt , despagubiri , armistitiu , jaf , conventie , 23 august

Pe aceeași temă
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
prv_level, civicCookieControl, m2digi24ro, stickyCookie
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cX_S, cX_P, gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos nu doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CrazyEgg crazyegg.com Vezi politica de confidenţialitate
ce2ab, ce_login, ceac, sid, _ceir, is_returning, _CEFT, ceg.s, ceg.u, __ar_v4, __distillery, __zlcmid, __zprivacy, _ga, _gat, ki_r, ki_s, ki_t, ki_u, km_ai, km_lv, km_ni, km_uq, km_vs, kvcd, optimizelyBuckets, optimizelyEndUserId, optimizelyPendingLogEvents, optimizelySegments
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
cx_profile_timeout, cx_profile_data
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi aici politica noastră de cookie-uri și de prelucrare a datelor tale