Sari la conținut

ROMÂNIA FURATĂ. Ce șanse ai ca pacient sărac să faci un transplant de organ în România

Șansele unui bolnav sărac de a beneficia de un transplant, în momentul de față, în România, sunt aproape nule. Majoritatea transplanturilor făcute în ultimii ani au avut ca beneficiari oameni bogați, politicieni influenți și vedete. Controlul efectuat acum un an și jumătate la clinica din Cluj a scos la iveală faptul că 80% din transplantați erau proaspăt înscriși pe lista de așteptare. În schimb, bolnavi care așteptau de ani de zile și erau în stare gravă au fost ignorați de medici. Mulți dintre acești pacienți au murit. Iar toate aceste nereguli sunt permise de o legislație ambiguă, care favorizează corupția.

Mugurel Agafiței este din Iaşi. El așteaptă de 3 ani un plămân: „Respir 13%. E foarte greu, nu poți să te miști, nu poți să umbli. Mai mult acasă, la pat. Foarte greu. Așteptăm. Trăim cu speranța că o să se întample ceva?”

Mugurel e dependent de aparatul de oxigen.

Mugurel Agafiței: „Aici sunt pastilele. Pe astea le iau în fiecare zi. Două spray-uri și trei pastiluțe pe zi. Asta iau și dimineața, și seara, și astea o dată pe zi. Și oxigenul care fără el nu pot să stau, care îl pun tot timpul și stau în fiecare zi. E f greu, dar stau”.

Alți 4.654 de români așteaptă un transplant.

Dintre ei, mai mult de jumătate - 2.589 vor un rinichi, 579 - un ficat, iar 36 - o inimă. Ceilalți sunt în așteptare de cornee, os-tendon, celule reproductive și celule stem hematopoietice.

Anul trecut au murit 503 români, care nu au primit la timp un organ. 238 asteptau un ficat, 121 - un rinichi, 58 - o inimă iar 85 - celule stem hematopoietice.

Datorită numărului mare de pacienţi cu probleme renale, majoritatea clinicilor din România s-au specializat în transplantul de rinichi. Cea mai cunoscută era clinica din Cluj, condusă de profesorul Mihai Lucan.

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății: „Auzisem de cazurile de oameni transplantați după doar după câteva zile, înainte chiar să aibă nevoie de dializă, știam de asemenea că listele de așteptare sunt foarte lungi, văzusem și eu anunțurile din ziare cu oameni care își vindeau organe și auzisem tot felul de povești. Așa încât m-am gândit că aceste povești trebuie investigate și am început în centrul de unde veneau cele mai multe povești, la Cluj”.

În 2016, Vlad Voiculescu era ministrul Sănătăţii. Controlul cerut de el la Cluj a scos la iveală adevăratele criterii de alegere a pacienţilor care urmau să primească un organ, criterii care nu erau medicale.

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății: „Mi-e teamă să șansele românilor nu sunt egale. Șansele unui pacient care nu poate oferi diverse tipuri de servicii nu sunt la fel de mari ca ale unui alt român care este faimos sau poate oferi protecție politică sau bani... 3 lucruri contează: banii, faima sau protecția pe care unul sau altul dintre pacienți a putut s-o ofere medicului. Mi-e teamă că aceste 3 criterii, banii, faima și securitatea, protecția, au influențat foarte mult deciziile unor medici de alocare a organelor către un pacient sau altul. Dacă aproape 80% dintre pacienții de pe lista de așteptare care sunt transplantați într-un an sunt tocmai pacienți din acel an, putem să ne întrebăm ce se întâmplă cu ceilalți peste 2.000 de pacienți care așteaptă”.

Reporter - Procentul ăsta de 80% v-a ridicat suspiciuni?

Vlad Voiculescu - „Suspiciuni este puțin spus. Cred că lucrurile sunt cât se poate de clare. Ce este pentru mine de neînțeles și de neacceptat este cum oameni care sunt de peste 10 ani pe lista de așteptare nu mai sunt nici măcar contactați, nu există niciun fel de procedură. Deci șansele acestor oameni să mai primească o șansă la viață normală sunt nule”.

Unul dintre cazurile care a ridicat suspiciuni a fost al lui Victor Socaciu. Acum 9 ani, când a fost operat de profesorul Lucan, Victor Socaciu era deputat PSD. Actual membru în legislativ, fost apropiat al profesorului clujean, Emanuel Ungureanu stie povestea acestui transplant.

Emanuel Ungureanu, deputat USR: „În cazul Socaciu, el vine undeva în luna iulie 2009 la institut, se înscrie pe lista de așteptare, primește codul CUIANT și la foarte scurt timp, cred că nici două luni, este chemat pentru transplant”.

Victor Socaciu a primit doi rinichi, de la un copil de 10 ani.

Emanuel Ungureanu, deputat USR: „La un copil, chemi în primul rând copii. La cei doi rinichi de copil de 10 ani, au fost chemați 5 adulți. (...) Nici măcar nu s-a pus, să zicem, un rinichi de copil să fie pus în două persoane bolnave. Ambii rinichi au fost puși lui Socaciu”.

După izbucnirea scandalului, Victor Socaciu a susţinut că, în urma testării, el a fost cel mai compatibil pentru a primi rinichi.

Emanuel Ungureanu, deputat USR: „Fetița care a decedat avea grupa de sânge 01, deci putea să doneze oricărui copil de pe listă. Aici e problema cu atât mai flagrantă. Avem de-a face cu o fraudă majoră, morală și etică. Nu a fost chemat niciun copil să vină să fie măcar testat. (...) Dintre cei patru chemați împreună cu Socaciu, unul a și murit între timp”.

În 2013, profesorul Lucan i-ar fi dat un rinichi şi actorului Alexandru Arșinel, director al Teatrului Constantin Tănase și fost membru UNPR, un pacient de 70 de ani care nu ar făcut nicio zi de dializă. El ar fi fost luat în evidențele institutului de la Cluj cu câteva zile înainte de transplant. Actorul a primit un rinichi de la un tânăr de 23 de ani.

Victor Socaciu și Alexandru Arșinel au fost contactați de Digi24, dar nu au vrut să ne ofere un punct de vedere.

Florian Bodog, fost ministru al Sănătății: „Eu, în calitate de medic, și de senator membru în Comisia de Sănătate și de fost ministru, nu pot să discut cazuri particulare ale unor persoane și cred că nu este obiectul unui astfel de reportaj să discutăm cazuri particulare ale unor pacienți, pentru că fiecare dintre noi avem dreptul la intimitate, în ceea ce privește afecțiunile noastre medicale”.

Deputatul Emanuel Ungureanu spune că situațiia celor doi artişti nu ar fi singulară. Favorizaţi ar fi fost pacienții care făceau o vizită prealabilă la clinica Lukmed, controlată de profesorul Lucan.

Emanuel Ungureanu, deputat USR: „Lumea învățase că există două porți. O poartă largă la institut, pe care intră toată lumea și ești la mâna hazardului, și o poartă îngustă a celor care plăteau o sumă în avans, 1.000 - 1.500 de euro, de obicei sub formă de consultație la Lukmed, care erau trecuți pe o listă specială.

Practic, tu, dacă te înțelegeai cu coordonatorul de transplant, pe care puteai să-l bombardezi cu telefoane, să-i sugerezi sume... el te scana, vedea dacă ești de încredere, iar deal-ul era că te chem de mai multe ori, până vine unul compatibil cu tine. Deci, erau oameni chemați și de 8, și de 10 ori într-un interval scurt, de un an - doi, și alții care nu erau chemați deloc, timp de 14 ani”.

Reporter: Ați condiționat vreodată actul medical vreunui pacient?

Mihai Lucan: „ Draga mea, am cea mai mare experiență, probabil nici jumătate de Europă în transplant”.

Teoretic, instituția care ar fi trebuit să se asigure de respectarea legii este Agenția Națională de Tranplant. Directorul executiv al ANT este Radu Deac, un pensionar de 78 de ani. El nu ştie cum erau ocolite listele de aşteptare.

Radu Deac, director executiv al ANT: „Nu am informațiile astea. Nu am aceste informații. Un element este Registrul Național de Transplant și dacă undeva există la Centrul de Transplant o altă evidență, asta o știe cel care conduce unitatea respectivă.

Îmi vine foarte greu să accept traficul de organe. Dacă văd în România liberă un anunț „Vând rinichi pentru 5.000 de euro", mi-e foarte greu să cred că este adevărat. Sau, probabil, persoana respectivă este disperată sau nu cunoaște legea. Nu știe că este o infracțiune. Este interzis prin lege traficul de organe.”

Despre traficul de organe din România, există indicii certe de 18 ani. Iulian Iacob este un brașovean de 46 de ani care, în anul 2000, și-ar fi vândut un rinichi unui cetățean azer, la clinica profesorului Lucan.

Iulian Iacob, donator de rinichi: „Luasem un ziar, Transilvania Expres. Nu aveam de muncă, să caut de lucru. Am căutat, n-am găsit absolut nimic. Undeva, un anunț micuț acolo, scria Caut donator de rinichi grupa O1 RH pozitiv. Fiind pe aceeași grupă cu mine, că eu îmi cunoșteam grupa, pentru că eram donator de sânge, am sunat la numărul respectiv de telefon. La numărul respectiv a răspuns o doamnă, care s-a prezentat că e din Galați, că îl are pe băiatul dânsei internat la clinica domnului Lucan, și are nevoie de un transplant de rinichi.

Din prima discuție pe care am avut-o cu dânsa, mi-a spus că poate să-mi ofere 70 de milioane de lei, banii mei, după ce facem operația de transplant”.

După ce a făcut analizele de compatibilitate, i s-ar fi făcut o propunere mult mai avantajoasă.

Iulian Iacob, donator de rinichi: „În momentul în care au venit analizele, s-a schimbat situația. Iulian, zice, ți-au ieșit analizele bune, dar trebuie să discutăm. Am altceva pentru tine. Uite, lasa-l pe Radu, nu te interesează de Radu din Galați. Am un străin, iar pentru străinul ăsta îți iei 7.500 de dolari.

Operația pleacă de aici de undeva și merge până în spate. Deci, v-a fost scos rinichiul stâng. Da, cu toate că domnul profesor mi-a spus că-mi ia rinichiul drept, nu stângul”.

După operație, vânzătorul de rinichi spune că a vorbit cu profesorul Lucan despre bani.

Iulian Iacob, donator de rinichi: „Atunci a fost singura dată când am vorbit cu acest profesor Lucan de bani. M-a întrebat dacă sunt mulțumit de banii pe care i-am vorbit cu Sabău. Da, domle profesor. Am văzut atunci că mă întreabă și el de bani, am zis că e ok, că nu e vrajeală, că nu e țeapă”.

După operație, Iulian Iacob a primit doar o treime din bani, în toaleta clinicii.

Iulian Iacob, donator de rinichi: „L-am întrebat. Chiar am discutat acolo, în wc. Am discutat cu Sabău. Zic, Emiluș, tată, n-a fost vorba de 7.500? Tu îmi dai 2.500? Mi-a zis că restul îi primesc la 45 de zile, când vii la control. Zice că acum ți i-am oprit că-i trebuie la domn profesor, că-și face o casă cu etaj.

Și atunci cum îi recuperez? Uite o variantă - adu un donator și îți recuperezi ăia 5.000 de dolari și bonus îți mai dăm încă 1.000 de dolari, că-l aduci p'ăla la noi”.

Iulian Iacob spune că i-a adus profesorului Lucan încă două persoane care și-au vândut rinichii. Operațiile - teoretic ilegale - au putut avea loc din cauza prevederilor legale ambigue. Cei implicați în astfel de afaceri au găsit metode de evitare a legii.

Emanuel Ungureanu, deputat USR: „Se făcea un act formal, notarial, între persoana care avea nevoie de un rinichi și cel care dădea exista actul prin care se spunea că lucrurile sunt benevole. Omul sărac care își vindea rinichiul mințea în fața notarului că face acest lucru din motive strict umanitare.

La momentul în care se făcea acea activitate ilegală, în mod cert autoritățile știau. Pentru că veneau străini și intrau prin aeroportul internațional Cluj, iar unii dintre străini au murit și s-au întors în sicrie.

Vă gândiți că cineva care intră pe picioare, cetățeni străini, și se întorc într-un sicriu... trebuie să existe formalități care să arate că cineva viu se întoarce mort, de ce a murit, unde a făcut transplantul”.

Iulian Iacob a mers la procurorii DIICOT şi a povestit tot. Procurorii au decis neînceperea urmării penale față de profesorul Lucan, pentru acuzația de trafic de organe. Deși asupra sa planează multe acuzații și afaceri necurate, profesorul Lucan a fost reținut de DIICOT, pe 21 decembrie 2017, pentru delapidarea Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca.

„Dosarul are ca obiect efectuarea de cercetări faţă de membrii unui grup infracţional organizat constituit de către suspecţii Mihai Lucan, Valerian Lucan şi Dan Emil Fofiu-Sânpetreanu, în calitate de angajaţi ai persoanei vătămate Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca, având ca scop însuşirea, folosirea, traficarea, după caz, a bunurilor aflate în patrimoniul Institutului, în favoarea SC LUKMED SRL. Institutul Clinic de Urologie şi Transplant Renal Cluj-Napoca a fost prejudiciat cu 5.169.406,91 lei.", se arată în dosarul DIICOT.

Concret, Institutul, prin managerul Dan Emil Fofiu Sânpetreanu, a încheiat pe 26 iunie 2012 un contract de prestări servicii medicale cu firma SC Lukmed SRL, care era controlată de Valerian Lucan, fiul profesorului Mihai Lucan. Pacienții operați de profesorul Lucan în clinica Lukmed erau apoi îngrijiţi la Institut, care percepea firmei private prețuri mai mici decât cele aplicate de institut propriilor clienți. Contractul a fost prelungit prin acte adiționale anuale până la 31.12.2016. Profesorul Lucan era președintele Consiliului de Administrație al institutului, iar fiul său era angajat și el în cadrul secției de urologie din cadrul institutului.

În cei 25 de ani de când se ocupă de transplanturi, medicul Mihai Lucan a adunat o avere impresionantă.

Lucan are 4 locuințe. Două vile în Cluj, una de 743 de metri pătrați și cealaltă de 286 de metri pătrați, și două apartamente în București, ambele de câte 100 de metri pătrați. Deține două terenuri în Cluj, unul de 1.651 de metri pătrați și celălalt de 967,87 de metri pătrați. Are bijuterii de 20.000 de euro, icoane și tablouri de 15.000 de euro. În conturi are 2.152.604 lei, 536.343 de dolari americani și 780.162 de euro. A împrumutat firma Lukmed Pro cu 300.000 de euro. Anul trecut a câștigat 2.516 euro lunar.

Averea de mai sus e declarată oficial. Când i-au percheziționat casa, procurorii DIICOT i-ar mai fi găsit în casă, cash, în jur de 600.000 de euro, plus bijuterii. O rudă a medicului Lucan a încercat să fuga cu o parte din bani și bijuterii, dar a fost prins de procurori. Chiar medicului Lucan i-ar fi căzut din buzunar câteva mii de euro.

Reporter - V-au căzut din buzunar 5.000 de euro, când v-a reținut DIICOT?

Mihai Lucan - Nu. Din care buzunar? De ce să țin 5.000 de euro în buzunar? I-am ținut în rucsac și i-am predat eu.

Reporter - De unde aveați cei 5.000 de euro?

Mihai Lucan - Doamnă, am 70 de ani, am operat peste 75.000 de bolnavi. Am o clinică privată.>

Cea mai gravă problemă a modului în care se fac transplanturi în România o reprezintă lipsa criteriilor care stau la baza alegerii beneficiarului.

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății: „Nu avem o listă națională de așteptare, așa cum ar trebui, așa cum prevede legea. Nu avem un regulament de alocare a organelor, așa cum prevede legea. Încă din 2009 trebuia să avem un regulament cu reguli clare, așa cum e în țările civilizate. Un regulament de alocare a organelor are câteva criterii medicale și etice, care ar trebui să funcționeze în mod transparent.

În principiu, dacă ai un mecanism, acel mecanism trebuie să dea aceleași rezultate oriunde ar fi aplicat, fie că e la Cluj, fie că e la Viena, fie că e la București, fie că e la Washington sau așa mai departe. (...) În lipsa unui regulament și în lipsa unei liste naționale de așteptare, fiecare centru are propria listă de așteptare, iar selecția pacienților de acolo se face după criterii aleatorii, practic după cum vrea șeful clinicii”.

Lipsa unor criterii clare lasă loc abuzurilor.

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății: „Fie ai o regulă care se aplică pentru toată lumea și asta se numește democrație, stat de drept. Fie ai privilegiați. Ei bine, există unii oameni care preferă să existe privilegiați în România. Oameni care pot decide soarta celorlalți pe baza a ceea ce vor ei.

În orice țară civilizată, există criterii clare și selecția pacientului n-are nicio legătură cu echipa chirurgicală”.

Teoretic, cei care ar trebui să elaboreze criteriile pentru transplanturi sunt membrii consiliului științific din cadrul Agenției Naționale de Transplant. Acesta este format din șefii institutelor din țară, care nu au niciun interes să facă aceste criterii.

Emanuel Ungureanu, deputat USR: „Ca lumea să-și păstreze monopolul”.

Din acest consiliu științific face parte și un condamnat penal pentru complicitate la trafic de ovule. E vorba de Victor Zota, fost director executiv în cadrul ANT, care în momentul de față coordonează toate transplanturile din București. Pe 21 octombrie 2014, Zota a fost condamnat definitiv la 3 luni de închisoare cu suspendare, iar coordonatoare centrului regional București de atunci, Rosana Turcu, la 6 luni de închisoare cu suspendare. Ei au fost implicați în dosarul Sabyc.

Florian Bodog, fost ministru al Sănătății: Din câte știu eu, nu exista niciun impediment legal ca domnia sa să ocupe funcția respectivă.

„Reporter - Repet: Domnul Zota are condamnare definitivă și irevocabilă, penală, pentru trafic de ovocite.

Florian Bodog - Și eu repet...

Reporter - Cum poate acest om să coordoneze Centrul de Transplant pe București?

Florian Bodog - Repet: Nu eu l-am numit pe domnul Zota coordonator, dânsul era coordonator acolo. Președintele Agenției Naționale de Transplant este cel care decide cu cine lucrează. N-am intervenit în niciuna dintre agențiile sau direcțiile de sănătate publică din subordinea ministerului, pentru a modifica sau a da afară oameni. Nu asta e atribuția ministrului Sănătății. Ministrul Sănătății face politice de sănătate, nu schimbă oameni din agenții”.

Actualul director executiv al ANT a declarat inițial că nu știe nimic despre problemele penale ale subalternului său.

Radu Deac, director executiv al ANT: „Foarte sincer, nu am aceste informații. Nu știu cum ar fi fost ca în momentul în care am venit director la această agenție să mă interesez de starea juridică a colaboratorilor mei. Nu cred că aveam niciun motiv s-o fac. Dacă organele abilitate ne-ar fi informat sau ar fi existat în agenție o asemenea informație, probabil c-o luam în considerare. Atât timp cât acești specialiști și-au făcut datoria la cel mai înalt nivel, mi-e greu să mă ocup eu de asemenea informații”.

Ulterior, i-a revenit memoria.

Radu Deac, director executiv al ANT: „Chiar dânsul mi-a amintit anumite lucruri, dar nu am nicio competență să judec, să critic, să laud. Este problema dânsului, dacă dorește s-o facă publică... Eu n-am competență să mă refer la ea.

Asta a fost o problemă demult, înainte de anii 2010. Și dacă până acuma n-a influențat... din contră, a fost în 2015, anul cel mai bun pentru activitatea de transplant. E ușor de înțeles că n-a influențat această activitate”.

Victor Zota a fost contactat de Digi24, dar nu a dorit să ne ofere lămuriri.

Întrebat despre criteriile pe baza cărora se fac transplanturile în România, directorul executiv al ANT nu a dorit să ne ofere acces la ele.

Radu Deac, director executiv al ANT: „Ele sunt stipulate în acte ale Ministerului Sănătății. Dacă vor fi analizate și se va considera că sunt informații de interes public, da, este posibil. Chestiunea se pune puțin dificil. Revin la Legea 544 cu aplicarea ei în medicină. Este cumva dificil să socotim care e informație de interes public, pentru că intervine un element personalizat. Ar fi dificil să decidem noi care e informație publică sau nu”.

Fostul ministru al Sănătății, Vlad Voiculescu, spune că aceste criterii nu există.

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății: „I-am rugat pe cei care profitau de lipsa regulilor să facă acele reguli și, bineînțeles, că nu le-au facut până în ziua de astăzi.

Asta înseamnă să iei din mâna unor oameni niște privilegii, care i-au îmbogățit și i-au făcut niște oameni foarte puternici în sistemul sanitar românesc și în societatea românească.

Ceea ce ar trebui să cerem, ceea ce ar trebui românii să ceară, ceea ce politicienii trebuiau să ceară de foarte mult timp sunt criterii clare de alocare a organelor și un sistem computerizat prin care alocarea asta să se facă”.

În 2013, Agenția Națională de Transplant a încercat să implementeze un Sistem Informatic pentru Gestiunea Programului Național de Transplant. Corpul de control trimis de ministrul Vlad Voiculescu a găsit nereguli grave în modul de desfășurare a acestei achiziții.

Referatul pentru achiziția sistemului a fost întocmit de un angajat care era cu jumătate de normă șofer, iar cu cealaltă jumătate de normă, la compartimentul achiziții publice. Același șofer ar fi întocmit și niște note justificative privind achiziția directă a acestui Sistem Informatic pentru Gestiunea Programului Național de Transplant.

Șoferul respectiv a declarat inspectorilor Corpului de Control al ministrului Sănătății că nu a completat niciun referat și nicio notă justificativă.

„Nu pot spune ce anume a stat la baza întocmirii referatului, despre care am aflat ulterior și foarte târziu că l-aș fi semnat personal. Singurele referate pe care le-am elaborat personal sunt referatele de combustibil și de deplasare. Nu am întocmit nota justificativă privind achiziția directă. De semnat, am mai semnat și alte documente care îmi erau date cu rugămintea să le semnez, deoarece suntem puțini angajați" - Sursa - Raportul de control făcut la ANT în 2016

Actualului director al ANT îi pare rău că fostul șofer al instituției a trebuit să plece.

Radu Deac, director executiv al ANT: „Era și conducător auto, dar avea și o funcție de consilier financiar, ceva de genul acesta. Întâmplarea face că era un om de mare probitate și seriozitate, care ne lipsește prin faptul că nu mai este aici.”

Achiziția Sistemului Informatic pentru Gestiunea Programului Național de Transplant a fost dispusă în septembrie 2013, când director executiv era Dan Luscalov. Inspectorii spun că referatul semnat de șofer ar fi fost aprobat de directorul adjunct Andrei Nica.

Medicul Dan Luscalov a fost directorul executiv al ANT între septembrie 2009 şi noiembrie 2013. El a fost promovat și susținut de Mihai Lucan. În august 2011, o echipă ce control a Ministerului Sănătății, condusă de Raed Arafat și din care a făcut parte și fostul ministru Florian Bodog, a găsit nereguli grave la ANT.

Florian Bodog, fost ministru al Sănătății: „Am mers dimineață la ora 8, cu toată echipa de control. Vreau să vă spun că la ANT nu era nimeni. Ușile erau închise. Nu era absolut nimeni. Nici măcar personalul angajat, nu vorbesc despre conducere. Am stat împreună cu domnul Arafat pe coridor o oră, după care ne-am dus în biroul domnului Rosin, cred că era șeful Centrului Național de Transfuzie. Ne-am dus acolo și am început să dăm telefoane. Bineînțeles, că nu ne-a răspuns nimeni. După care, undeva spre ora 11.00, au apărut responsabilii și angajații ANT, iar pe șeful instituției l-am adus de la Cluj, dânsul fiind angajat cu normă întreagă la București.”

Inspectorii au constatat că șeful ANT Dan Luscalov era încadrat concomitent cu două norme întregi, una în București la ANT, cealaltă la institutul din Cluj.

Reporter - Cum poți să fii în două locuri cu normă întreagă, în două orașe diferite?

Florian Bodog - Eu am scris asta în raportul de control, pe care l-am prezentat ministrului.

Reporter - Era plătit 8 ore la Cluj, 8 ore la București?

Florian Bodog - Da.

Reporter - Păi, nu putea fi în aceeași zi în ambele locuri.

Florian Bodog - Nu. Am scris asta în raport”.

Nici echipei de control conduse de Raed Arafat, conducerea ANT nu i-a prezentat criteriile pe baza cărora se fac transplanturile în România.

Florian Bodog, fost ministru al Sănătății: „Nu am putut avea acces. Nu am primit astfel de criterii, deși le-am solicitat.

Nu aveau absolut nicio procedură.”

Emanuel Ungureanu, deputat USR: „Cel de la ANT era și coordonatorul regional pe Cluj. Deci, era superiorul lui Lucan la ANT ca director executiv și la Cluj făcea următoarele proceduri, ca să înțelegeți cum funcționa monopolul, înscria pacienții pe lista de așteptare, îi chema la transplant, era șeful de laborator care stabilea imunitatea, era coordonator regional de transplant, era cel care mergea la aparținătorii să-i convingă să fie de acord cu prelevarea și era și cel care mergea cu EEG-ul și stabilea și moartea cerebrală. (...) Mă refer la Dan Luscalov, care a fost director executiv până la cazul Arșinel.”

Medicul Dan Lascalov a fost contactat de Digi24, dar nu a vrut să ne ofere precizări.

În momentul de față, singura speranță a bolnavilor care așteaptă un transplant de organe stă în noua lege aflată în Parlament şi care ar trebui să aibă criterii clare. Bolnavii vor ca decizia să nu o ia șeful clinicii, ci un sistem informatic care, atunci când apare un organ, să verifice în baza de date toți bolnavii, nu doar pe cei cu bani. Din păcate, cei care au elaborat proiectul legii nu gândesc așa.

Radu Deac, director executiv al ANT: „Întâmplător am condus grupul de lucru pentru această lege. Au existat păreri diferite. Fiecare în funcție de influența pe care a avut-o a determinat un anumit mers.

Răspunzător pentru reușita transplantului nu poate fi decât chirurugul care a efectuat transplantul. El este interesat să aleagă cel mai potrivit receptor, care are șansele cele mai bune de supraviețuire, de durată”.

Florian Bodog, fost ministru al Sănătății: „În lege, a fost stabilită o anumită autonomie pentru echipa de specialiști care lucrează în transplant. Această propunere a venit din partea specialiștilor. L-am avut în comisie pe Irinel Popescu”.

Deputatul Emanuel Ungureanu consideră că noua lege a transplantului, dacă rămâne în forma actuală, nu va rezolva problema.

Emanuel Ungureanu, deputat USR: „Este strigător la cer. Practic, Victor Zota a compus această nouă lege. Gândiți-vă că un condamnat definitiv pentru trafic de ovocite a lucrat împreună cu Irinel Popescu, am înțeles, această lege care se află în dezbatere. Pe zona traficului de organe apar foarte multe interdicții, semn că s-au potolit, dar lasă o singură prevedere, care e cea care contează - șeful echipei, șeful secției e cel care decide. Orice criteriu ai face, dacă decizia rămâne în pixul unui asemenea Menghele, e suficient să păstrezi partea de monopol”.

Reporter - Veți renunța la acea prevedere că echipa medicală decide cui face transplantul?

Florian Bodog - Nu voi renunța la acea prevedere.

Ministrul Sănătății nu a dorit să ne ofere un interviu.

Sorina Pintea: „Celor care așteaptă organe nu pot decât să le transmit foarte multă sănătate”.

Foto: Agerpres