Din|interior. România pe harta pirateriei online – între copiere pentru uz personal și comerț la tarabă

piraterie
Anchete pentru software piratat

Îngrijorarea oamenilor din IT este mai degrabă legată de piratarea produselor software. Motiv pentru care, în ultimii zece ani, giganţi IT ca Microsoft sau Adobe au început o adevărată vânătoare de firme care folosesc software fără licenţă.

„Se piratează foarte mult, pot să zic şi nu numai în ţările de margine, ci şi în ţările dezvoltate. Produsele Adobe, în special Photoshop, sunt piratate în întreaga lume. La ora actuală Adobe se află pe undeva la peste 4 miliarde de dolari cifră de afaceri şi estimările noastre arată că pierderea efectivă s-ar ridica la alte câteva miliarde bune”, spune Alexandru Costin, director general Adobe Systems România

În anul 2011, rata pirateriei de software în România era de 63%, în timp ce media UE era de numai 35%, după cum arată cel mai recent studiu publicat de Business Software Alliance (BSA – The Software Alliance), organizaţia care reprezintă, la nivel mondial, interesele producătorilor din IT.

„Împrejurarea că software-ul nu are o existenţă materială nu este echivalentă cu nu are valoare. Ba are valoare. Are valoare şi te ajută să faci business aşa cum te ajută computerul, masa pe care pui computerul, scaunul pe care stai, tot ceea ce te ajută să faci business”, arată avocatul Magda Spiridon, reprezentat BSA în România.

Puţini români îşi dau însă seama că, practic, legea pedepseşte folosirea de produse fără licenţă. Poliția Română a făcut sute de controale, în ultimii ani, la sediile unor firme. Rezultatul? Dosare penale sau amenzi de zeci de mii de lei pentru folosirea de software fără licenţă.

În urmă cu trei ani, inspectorii de la Garda Financiară au găsit software piratat la o firmă de piese auto din judeţul Ilfov. A fost unul dintre cele câteva sute de dosare penale deschise pentru piraterie pe numele unor oameni de afaceri.

Andrei Duţu conduce firma anchetată în anul 2010, o afacere a cărei cifra a crescut la 4 milioane și jumătate de euro pe an. Patronul vorbeşte mai degrabă de neglijenţă și nu de rea intenţie când vine vorba de evenimentul de acum trei ani.

„Nu ştiam de acele programe, având în vedere că nu aveam serviciile IT externalizate la momentul respectiv, eram şi ca cifră de afaceri şi structură mult mai mici. Şi, recunosc, n-am acordat importanţa corectă aspectului ăstuia. La cererea scrisă a unui fost angajat al societăţii noastre am primit un control de la Poliţia Economică Ilfov, împreună cu ORDA, pe tema licenţelor software. Lipseau câteva dintr-un număr de 30 de calculatoare”, povesteşte patronul.

El a plătit o amendă de 5.000 de euro, la vremea respectivă.

Acuzaţii de piraterie, în Parlament

Nu numai printre oamenii de afaceri „obişnuiţi” a fost semnalat fenomenul. La începutul acestui an, Parlamentul României a intrat în galeria piraţilor online. Mai precis, deputatul Viorel Blăjuţ a fost găsit cu programe piratate de pe internet instalate pe calculatoarele firmei la care era administrator.

„La descinderile care s-au făcut cu tam-tam foarte mare de către organele statului, vreo 12 lucrători de la SIF au venit, cu mandat de la Parchet, au răscolit toată firma. Din 87 de calculatoare pe care le aveam ar fi găsit vreo cinci Office-uri, un Autocad şi nu mai ştiu exact, alte câteva programe. Cei de la Microsoft au venit şi mi-au spus că paguba este undeva la 50 şi ceva de mii de euro, 53.000, ceva de genul. Fără să-mi dea o justificare de unde ar proveni acei bani, la proces. Sincer eu nu ştiam. Eu ştiam că le-am cumpărat, când am cumpărat calculatoarele, că aveam Office-uri. Dar, vă daţi seama, angajaţii mei, ca şi la alţii, vă daţi seama, îşi pun de acasă, îşi descarcă ei tot felul de progrămele care cred ei îi mai ajută în câmpul muncii. Muzică, eu ştiu”, a dat un răspuns deputatul.

„Nu pot să controlez eu, vă daţi seama, la un grup de firme de 400 de angajaţi, cum să controlez eu ca administrator ce are fiecare în calculator. Este un pic absurd”, e de părere Viorel Blăjuţ.

Piraţii tarabelor

Deşi autorităţile susţin că duc o luptă permanentă cu pirateria online, România rămâne însă ţara unde ce se fură de pe internet se vinde la colţul străzii. Sau, mai exact, la tarabă, în piaţă. În târgul auto din Vitan, Bucureşti, printre piese de schimb şi uleiuri, zeci de pieţari s-au specializat în vânzarea de CD-uri şi DVD-uri. Multe piratate.

În buricul târgului, oricine poate negocia inclusiv pentru jocuri de calculator sau produse software. Câţiva dintre pieţari sunt dispuşi să preia comenzi. Potrivit statisticilor făcute la nivel mondial, însă, industria muzicală, în general, este cea mai afectată de fenomen. Reprezentanţii industriei muzicale româneşti vorbesc de sume ameţitoare pierdute din cauza pirateriei. Marele „duşman”: site-urile pirat de muzică.

„Am avut prejudicii calculate la peste un milion de euro. N-am recuperat nici 10.000 de euro. Foarte multe case de producţie, după cum bine ştiţi, nu reuşesc să vândă nici măcar în mediul online, deoarece au o concurenţă neloială de site-urile pirat ilegale”, spune Adina Scrioşteanu, director Uniunea Producătorilor de Fonograme din România

Procuror american: „Este vorba de educaţie, de conştientizare”

Dincolo de riscurile unei anchete penale, autorităţile susţin că şi utilizatorii simpli se expun la riscuri când folosesc site-uri pirat. Cei mai decişi în lupta anti-piraterie sunt specialiştii americani. Matthew Lamberti, un procuror specializat în combaterea infracţiunilor ce privesc proprietatea intelectuală, a făcut, pentru emisiunea „Din|interior” o radiografie a fenomenului, în ţara noastră.

„Cred că nivelul de piraterie de aici este mai ridicat decât în alte ţări din Uniunea Europeană, dar este mai scăzut decât în alte ţări din lume. Parţial, cred că în problema pirateriei în România este vorba de educaţie, de conştientizare. Uneori oamenii intră pe internet, găsesc un site, descarcă un film sau un program doar pentru că e disponibil. Şi nu-şi dau seama că acel site este controlat de cineva care face bani din publicitate. Deci, când descarcă, primesc ceva gratis, dar de asemenea dau posibilitatea altora să profite de pe urma unor activităţi ilegale. Dacă descarci un film gratuit, îţi poţi infecta calculatorul. Şi poate nu realizezi că aşa ţi-ai infectat calculatorul”, crede Lamberti.

Totuşi, acesta a adăugat că deşi, teoretic, legea pedepseşte pirateria online, utilizatorii simpli nu sunt o ţintă, atâta vreme cât nu fac bani din produse piratate.

„Credem că nu e productiv să ne îndreptăm atenţia spre utilizatori, individual. E mai logic să ţinteşti oamenii care fac de fapt profit din infracţiune, nu pe cineva care se uită la un film, vineri seara, acasă. E mai logic să urmărim oamenii care administrează site-urile”, a spus Lamberti.

Soluția pentru combaterea pirateriei, lipsa intermediarilor?

În lumea de astăzi, rigorile legii privind drepturile de autor se ciocnesc cu dreptul la intimitate. Anul trecut, prevederile Acordului Comercial de Combatere a Contrafacerii, cunoscut ca Tratatul ACTA, au fost contestate prin mişcări de protest în întreaga lume. Acordul a fost respins, la presiunea străzii, de Parlamentul European, în iulie 2012. Printre măsurile propuse de ACTA era că furnizorul de internet putea să vadă, oricând, ce face utilizatorul pe web. Printre cei mai importanţi opozanţi ai prevederilor ACTA sunt membrii Partidului Piraţilor - mişcare politică născută în Suedia, care are, în prezent, reprezentanţi în Parlamentul European. Partidul are adepţi şi în România.

„Un pirat e un om care vrea să fie liber. E prin natura lui un om absolut normal, care-şi doreşte să trăiască într-o societate cu reguli clare, care nu-i îngrădesc libertăţile”, spune Cristian Bulumac, un tânăr român care lucrează la Bruxelles, şi care, alături de alţi activişti, vrea să înfiinţeze un Partid al Piraţilor şi în România.

„Avem aproximativ 15.000-16.000 de semnături, pe o perioadă care se întinde în ultimii patru ani. Ţinta este să ajungem să ne înregistrăm oficial, pentru a putea participa la următoarele alegeri locale”, a explicat Cristian Bulumac.

Pentru Cristian, internetul nu poate fi decât un loc al oamenilor liberi, fără restricţii când vine vorba de ce poţi împărţi, cu alţi utilizatori, pe internet.

„Eu aş spune că piraţi suntem toţi cetăţenii români. Până la urmă am constatat că libertatea individuală ne este îngrădită în fiecare zi, în diverse moduri, am constat că asta se vedea cel mai bine pe internet. Acolo poate că am simţit pentru că era un spaţiu liber, fără reguli, fără limite. Şi am început să ne dăm seama că acea libertate se restrânge, încet-încet. Poate se restrângea la început numai în privinţa schimbului de fişiere, dar ulterior am constatat că şi dreptul de a vorbi în mod liber ţi se restrânge, am constatat că şi dreptul de a-ţi apăra intimitatea se restrânge. Şi pe urmă ne-am uitat în afara mediului electronic şi am constatat că asta se întâmpla de fapt peste tot”, spune Cristian Bulumac.

El este de părere că nu oamenii care descarcă gratuit de pe internet sunt de vină pentru pagubele aduse industriilor creative. Ci faptul că nimeni nu a găsit, până în prezent, o metodă prin care creatorii să fie răsplătiţi în mod direct, fără intermediari.

„La momentul de faţă, singurul lucru pe care îl face legislaţia este să interzică. Trebuie să găsim o altă soluţie, trebuie să găsim o altă soluţie pentru ca autorii, şi nu intermediarii, să fie recompensaţi”, crede Cristian.

„Noi considerăm că biţii nu ar trebui reglementaţi”

Dincolo de dezbaterea legată de libertate sau înăsprirea legii, specialiştii străini susţin că există adevărate reţele infracţionale subterane, care profită de utilizatorii ce cred în free-sharing - folosirea, la comun, gratuit, a fişierelor aflate pe internet.

„Multe organizaţii criminale şi-au dat seama că pot face o grămadă de bani dacă se axează pe încălcarea proprietăţii intelectuale, uneori la fel de mulţi ca din trafic de droguri”, justifică procurorul american Matthew Lamberti importanţa luptei anti-piraterie.

De cealaltă parte, susţinătorii libertăţii totale pe internet sugerează că mediul online trebuie păstrat ca un spaţiu accesibil oricui, de oriunde. Şi că legea nu s-a adaptat la noile tendinţe.

„Noi considerăm că biţii, acele şiruri de 1 şi zero care sunt pe internet n-ar trebui să fie reglementaţi în niciun fel. Nu putem pune semnul egal între ce se întâmplă în lumea fizică, să spunem aşa, şi ceea ce se întâmplă în lumea virtuală. Nu putem pune semnul egal între furtul unui obiect şi descărcarea de pe internet”, consideră Cristian Bulumac.

Partenerii noștri
Confidenţialitatea ta este importantă pentru noi. Vrem să fim transparenţi și să îţi oferim posibilitatea să accepţi cookie-urile în funcţie de preferinţele tale.
De ce cookie-uri? Le utilizăm pentru a optimiza funcţionalitatea site-ului web, a îmbunătăţi experienţa de navigare, a se integra cu reţele de socializare şi a afişa reclame relevante pentru interesele tale. Prin clic pe butonul "DA, ACCEPT" accepţi utilizarea modulelor cookie. Îţi poţi totodată schimba preferinţele privind modulele cookie.
Da, accept
Modific setările
Alegerea dumneavoastră privind modulele cookie de pe acest site
Aceste cookies sunt strict necesare pentru funcţionarea site-ului și nu necesită acordul vizitatorilor site-ului, fiind activate automat.
- Afișarea secţiunilor site-ului - Reţinerea preferinţelor personale (inclusiv în ceea ce privește cookie-urile) - Reţinerea datelor de logare (cu excepţia logării printr-o platformă terţă, vezi mai jos) - Dacă este cazul, reţinerea coșului de cumpărături și reţinerea progresului unei comenzi
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
RCS&RDS S.A. digi24.ro Vezi politica de confidenţialitate
cmp_level, prv_level, m2digi24ro, stickyCookie
Studiu de Audienţă și Trafic Internet (prin CXENSE) brat.ro
cX_S, cX_P, cX_T
Google IDE google.com Vezi politica de confidenţialitate
IDE
Vă rugăm să alegeţi care dintre fişierele cookie de mai jos doriţi să fie utilizate în ce vă priveşte.
Aceste module cookie ne permit să analizăm modul de folosire a paginii web, putând astfel să ne adaptăm necesității userului prin îmbunătățirea permanentă a website-ului nostru.
- Analiza traficului pe site: câţi vizitatori, din ce arie geografică, de pe ce terminal, cu ce browser, etc, ne vizitează - A/B testing pentru optimizarea layoutului site-ului - Analiza perioadei de timp petrecute de fiecare vizitator pe paginile noastre web - Solicitarea de feedback despre anumite părţi ale site-ului
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Google Analytics google.com Vezi politica de confidenţialitate
_ga, _gid, _gat, AMP_TOKEN, _gac_<property-id>, __utma, __utm, __utmb, __utmc, __utmz, __utmv
Aceste module cookie vă permit să vă conectaţi la reţelele de socializare preferate și să interacţionaţi cu alţi utilizatori.
- Interacţiuni social media (like & share) - Posibilitatea de a te loga în cont folosind o platformă terţă (Facebook, Google, etc) - Rularea conţinutului din platforme terţe (youtube, soundcloud, etc)
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
Facebook facebook.com Vezi politica de confidenţialitate
a11y, act, csm, P, presence, s, x-referer, xs, dpr, datr, fr, c_user
Youtube youtube.com Vezi politica de confidenţialitate
GED_PLAYLIST_ACTIVITY,APISID, GEUP, HSID, LOGIN_INFO, NID, PREF, SAPISID, SID, SSID, SIDCC, T9S2P.resume, VISITOR_INFO1_LIVE, YSC, dkv, s_gl, wide
Twitter twitter.com Vezi politica de confidenţialitate
_twitter_sess, auth_token, lang, twid, eu_cn, personalization_id, syndication_guest_id, tfw_exp
Instagram instagram.com Vezi politica de confidenţialitate
csrftoken, ds_user_id, ig_did, ig_cb, mcd, mid, rur, shbid, shbts, urlgen
Aceste module cookie sunt folosite de noi și alte entităţi pentru a vă oferi publicitate relevantă intereselor dumneavoastră, atât în cadrul site-ului nostru, cât și în afara acestuia.
- Oferirea de publicitate în site adaptată concluziilor pe care le tragem despre tine în funcţie de istoricul navigării tale în site și, în unele cazuri, în funcţie de profilul pe care îl creăm despre tine. Facem acest lucru pentru a menţine site-ul profitabil, în așa fel încât să nu percepem o taxă de accesare a site-ului de la cei care îl vizitează. - Chiar dacă astfel de module cookie nu sunt utilizate, te rugăm să reţii că ţi se vor afişa reclame pe site-ul nostru, dar acestea nu vor fi adaptate intereselor tale. Aceste reclame pot să fie adaptate în funcţie de conţinutul paginii.
Companie Domeniu Politica de confidenţialitate
CXENSE cxense.com Vezi politica de confidenţialitate
gcks, gckp, _cX_segmentInfo, cx_profile_timeout, cx_profile_data
Google DFP google.com Vezi politica de confidenţialitate
__gads, id, NID, SID, ANID, IDE, DSID, FLC, AID, TAID, exchange_uid, uid, _ssum, test_cookie, 1P_JAR, APISID, evid_0046, evid_0046-synced
Trimite
Vezi politica de confidențialitate