Premierul interimar Ilie Bolojan a explicat, joi seară, de ce România are prețuri ridicate la energie și ajunge să importe seara electricitate la tarife mai mari, după ce în timpul zilei are perioade cu producție excedentară. El a afirmat că măsurile luate în ultima perioadă vor duce la o scădere a prețurilor, în special de anul viitor, iar repornirea centralei de la Cernavodă, în luna octombrie, va contribui la echilibrarea sistemului energetic.
Întrebat la B1 TV de ce românii plătesc facturi mari la energie și de ce Hidroelectrica și-a majorat tarifele în pofida profitului înregistrat, Ilie Bolojan a spus că problemele din sectorul energetic nu pot fi rezolvate imediat.
„Aici lucrurile nu sunt atât de simple. Nu se pot rezolva de pe o zi pe alta pentru că în energie rezultatele se văd după 2-3 ani de zile. Și noi avem o energie scumpă, care a crescut în ultimii ani într-un ritm mai mare decât în unele țări cu care firmele din România sunt într-o competiție”, a declarat premierul.
Bolojan a subliniat că prețul energiei afectează în mod direct competitivitatea companiilor românești, mai ales în cazul celor pentru care energia reprezintă o parte importantă din costurile de producție.
„Una din prioritățile pe care le-am avut în tot acest mandat a fost să lupt pentru a avea în primul rând o energie suficientă, o energie care să scadă ca prețuri și am spus că dacă se iau niște măsuri, vom avea o scădere a prețului energiei, dar nu de pe o zi pe alta”, a spus el.
Citește și: Cresc prețurile la curent la Hidroelectrica. Cine va fi afectat
Investițiile în rețele, blocate de ani de zile
Premierul a dat ca exemplu situația avizelor tehnice de racordare la rețele, despre care spune că au fost folosite în scop speculativ de unele companii.
„Gândiți-vă că aveam accesul la rețele practic blocat și mult îngreunat, ca urmare a acestor avize tehnice de racordare, ATR-uri, care erau eliberate pentru societăți care practic nu investeau, ci doar foloseau acele avize de racordare în scop speculativ, vânzând diferite proiecte”, a afirmat Bolojan.
Guvernul a introdus măsuri de garantare, însă efectele acestora se vor vedea în timp.
„Asta s-a terminat, am impus măsuri de garanție, dar va dura un an-doi până acele avize ajung la termene, în așa fel încât ori achită garanții, asta înseamnă seriozitate că vor face investiția, ori le vor pierde și se eliberează accesul la rețele”, a explicat premierul.
România nu a investit suficient în centrale și stocare
Bolojan a spus că o altă problemă este lipsa investițiilor în centralele pe gaz și în capacități de stocare.
„Nu am făcut investiții în zone din energie care erau absolut necesare în ultimii ani. Pe de-o parte, să investim în centralele pe gaz, pentru care am primit bani și care urmau să înlocuiască centralele pe cărbune, și am ratat o bună parte din aceste investiții în Valea Jiului, la Craiova și așa mai departe”, a declarat el.
Lipsa capacităților de stocare creează un dezechilibru între producția de energie din timpul zilei și consumul de seară.
„Nu am investit în stocare și suntem în situația în care avem o supraproducție în orele de prânz, mai ales în perioada de vară, iar seara avem un deficit de energie pe care o importăm la prețuri mult mai mari decât cele din cursul zilei”, a explicat Bolojan.
Potrivit premierului, acest mecanism contribuie la menținerea unor prețuri ridicate pe piața energiei.
Citește și: Șeful Dacia avertizează că fabrica din România ar putea suferi din cauza costurilor mari la energie. „Mingea e în terenul Guvernului”
Bolojan critică modul în care sunt recompensați managerii companiilor de stat
Ilie Bolojan a vorbit și despre profiturile obținute de marii producători de energie de stat, precum Hidroelectrica și Nuclearelectrica.
El a spus că sistemul actual îi încurajează pe manageri să urmărească în principal profitul, în condițiile în care indicatorii de performanță sunt legați de rezultatele financiare.
„În general, conducerile de aici, având indicatori de performanță legați de profituri. Lucru care convenea atât statului uneori, dar mai ales conducerii acestor companii, care din aceste profituri aveau niște bonusuri de așa-numite variabile”, a spus premierul.
Bolojan consideră că indicatorii de management trebuie modificați, astfel încât investițiile să aibă o pondere mai importantă.
„Nu e vorba de verificări, trebuie modificați indicatorii de management, ceea ce am încercat să fac în această perioadă, în așa fel încât nu doar indicatorul de profit să important și să fie importantă și componenta de investiții”, a precizat el.
Peste 650 de milioane de euro pentru stocarea energiei
Premierul susține că măsurile luate și investițiile în noi capacități de producție și stocare vor duce la scăderea prețurilor.
„Începând de anul viitor, prețurile vor scădea pe piața noastră de energie pentru că aceste măsuri care au fost luate inclusiv proiectele care sunt astăzi legate de creșterea capacităților de stocare”, a afirmat Bolojan.
El a precizat că au fost alocate peste 650 de milioane de euro pentru proiecte de stocare.
„Am alocat peste 650 de milioane de euro numai acum, în ultima tranșă, și în următoarele zile se va deschide apelul pentru proiecte, atât pentru autoritățile publice, dar și pentru companii, în așa fel încât să creștem capacitățile de stocare pentru a putea stoca energia care este în surplus la prânz și să o vindem seara”, a explicat premierul.
Bolojan a propus și un „pact pentru energie”, care să stabilească prioritățile de investiții în rețele, stații de transformare, baterii pentru prosumatori și sisteme de contorizare inteligentă.
„Deci acest pachet de măsuri trebuie asigurat în continuare și vom vedea o scădere a prețurilor energiei”, a mai declarat el.
Citește și: Sorin Elisei: Facturile la energie ar putea crește cu cel puțin 5% în 2027. Ce spune despre gazele din depozite
Repornirea centralei de la Cernavodă, în octombrie
În ceea ce privește situația din această vară, Bolojan a explicat că seceta și scăderea debitului Dunării au afectat funcționarea centralei nucleare de la Cernavodă.
„Ne-am confruntat cu situația de secetă și scăderea debitului pe Dunăre ne-a pus în situația să nu mai putem asigura funcționarea centralei de la Cernavodă”, a spus premierul.
El a explicat că amplasarea centralei face dificilă suplimentarea nivelului apei în zona instalațiilor.
„Cel puțin la cum arată debitele în momentul de față și previziunile, doar spre sfârșitul lunii septembrie ne putem gândi la modul serios să repornim centrala”, a afirmat Bolojan.
Oprirea centralei a obligat România să apeleze la alte surse de energie, inclusiv importuri.
„Asta a însemnat că în această perioadă ar trebui să folosim alte surse de energie, parte importuri, parte să uzinăm mai mult pe electric, parte pe cărbune, să pornim toate capacitățile pe care le avem în rezervă”, a explicat premierul.
Cum vor fi facturile la iarnă
Întrebat direct despre evoluția facturilor în această iarnă, Ilie Bolojan a spus că repornirea centralei de la Cernavodă va contribui la echilibrarea sistemului.
„În momentul în care centrala de la Cernavodă reintră în producție, și asta se va face clar în luna octombrie, sistemul se echilibrează pentru că are o capacitate de aproximativ 20% din producția noastră de energie”, a declarat premierul.
El a adăugat că în această iarnă sunt așteptate și primele contribuții la producția națională din două centrale importante: Iernut și Mintia.
„Centrala de la Iernut, care ar trebui ca în iarnă să intre în probe. De asemenea, centrala mare de la Mintia, care este o investiție privată, care din această lună începe să intre în probe”, a precizat Bolojan.
Premierul estimează că noile capacități vor crește semnificativ producția de energie în 2027.
„Vom avea o creștere a producției de energie puternică în anul următor din toate sursele, care ar trebui să însemne o scădere a prețului ca efect al creșterii ofertei”, a mai spus Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, pentru ca această scădere să se reflecte în prețurile de pe piață mai sunt necesare și câteva modificări legislative.
Citește și: Temperaturile extreme din iulie riscă să țină energia electrică la prețuri mari în Europa
Editor : Ana Petrescu
