România și-a propus să instaleze, până la sfârșitul deceniului, capacități solare și eoliene de 10 GW, iar autoritățile se vor concentra în perioada următoare asupra proiectelor de stocare a energiei, în special în baterii, dar și în hidrocentrale, a declarat marți secretarul de stat în Ministerul Energiei Cristian Bușoi. Potrivit acestuia, un memorandum privind viitoarele finanțări din Fondul pentru Modernizare ar putea fi aprobat chiar în această săptămână.
„Avem nevoie de mai mult pragmatism și să ne concentrăm mai mult pe competitivitatea industriei europene, așa cum în ultimele luni președinta von der Leyen, dar și cancelarul Merz și alți lideri europeni au cerut foarte clar. Direcția este foarte clară: ne îndreptăm către Net Zero, către obiectivele Green Deal. Avem ținte intermediare pentru 2030 și, desigur, un pilon important al acestei transformări a sistemului nostru energetic, a industriei de transport și a societății este eficiența energetică”, a afirmat secretarul de stat, citat de Agerpres.
Bușoi a amintit că Ministerul Energiei a finalizat recent un program pentru eficiență energetică finanțat prin PNRR, al cărui termen-limită a fost 31 august. Prin această schemă au fost susținute 40 de proiecte pentru achiziția de echipamente, în valoare totală de 64 de milioane de euro, cu tot cu cofinanțare.
Ministerul pregătește acum o nouă schemă, în valoare de 150 de milioane de euro, finanțată din Fondul pentru Modernizare și destinată întreprinderilor incluse în sistemul european de comercializare a certificatelor de emisii – EU ETS.
„Avem un rol important în asigurarea eficienței energetice, dar mai ales a energiei regenerabile pentru clădiri. Conceptul NZEBs nu ar trebui privit doar ca un standard tehnic, ci ca o schimbare fundamentală în modul în care proiectăm, construim, renovăm și folosim clădirile. În general, o clădire este un consumator de energie, iar ideea NZEBs și întreaga transformare este destul de diferită: să minimizăm cererea de energie și să acoperim cât mai mult din această cerere prin surse de energie regenerabilă”, a explicat oficialul.
NZEB desemnează clădirile cu un consum de energie aproape egal cu zero, al căror necesar redus trebuie acoperit într-o proporție cât mai mare din surse regenerabile.
Investiții de miliarde de euro în energia regenerabilă
În paralel cu instalarea noilor capacități solare și eoliene, România va continua să dezvolte hidroenergia. Energia geotermală va fi utilizată în principal pentru termoficare și într-o măsură mai mică pentru producerea electricității.
Secretarul de stat a menționat că unele proiecte hidroenergetice contestate de organizații neguvernamentale au fost deblocate după modificarea legislației. Accentul va rămâne însă pe dezvoltarea energiei solare și eoliene.
Pentru susținerea producției de electricitate din surse regenerabile, Ministerul Energiei a cofinanțat investițiile inițiale prin PNRR și Fondul pentru Modernizare.
„Am avut un proiect în PNRR de peste 200 de milioane de euro, cu 30 de proiecte cofinanțate. Avem mai multe proiecte finanțate din Fondul pentru Modernizare pentru autoconsum, dar și pentru producție, și avem o schemă foarte de succes de contracte pentru diferență de peste trei miliarde de euro pentru următorii 15 ani, în trei scheme diferite, care oferă certitudine și garantează un preț de exercitare pentru investițiile în energie regenerabilă”, a declarat Cristian Bușoi.
Prin legislația adoptată în cadrul PNRR, România s-a angajat ca viitoarele investiții să fie sprijinite în principal prin scheme precum contractele pentru diferență, fără ca statul să mai finanțeze o parte din costurile inițiale. Bușoi a argumentat că piața a ajuns la maturitate, iar producerea electricității din surse regenerabile reprezintă deja „un business case”.
Următoarele investiții vor viza stocarea energiei
Următoarea etapă va fi dezvoltarea sistemelor de stocare, în special a celor bazate pe baterii, dar și a proiectelor hidro. Investițiile ar urma să fie susținute prin Fondul pentru Modernizare.
„Ne vom concentra, în săptămânile și lunile următoare, pe stocare, în principal baterii, dar nu numai. Bineînțeles, stocarea hidro este, de asemenea, parte a proiectelor pe care Ministerul Energiei le va implementa în lunile și anii care urmează. Aceasta va fi anunțată în curând prin viitorul Fond de Modernizare. Cel mai probabil va fi un memorandum în această săptămână”, a precizat Bușoi.
România a angajat deja peste zece miliarde de euro din Fondul pentru Modernizare pentru programe care vizează rețelele de distribuție a energiei electrice, dezvoltarea producției, transformarea Complexului Energetic Valea Jiului și contractele pentru diferență.
Nu toate proiectele vor fi implementate integral, a admis oficialul, însă investițiile sunt necesare pentru modernizarea sistemului energetic. Din fond mai sunt disponibile puțin peste două miliarde de euro, iar Ministerul Energiei trebuie să stabilească spre ce proiecte vor fi direcționați banii în următorii aproximativ doi ani.
„Mai avem la dispoziție puțin peste două miliarde și trebuie să vedem unde ne concentrăm în următorii, să zicem, doi ani, pentru că proiectele trebuie finalizate în 2030. Deci ultimele apeluri trebuie să înceapă cel târziu în 2028 pentru a fi gata la timp”, a explicat acesta.
Ministerul Energiei analizează și finanțările care ar putea fi obținute prin viitorul cadru financiar multianual al Uniunii Europene și prin fondurile de coeziune. România încearcă să obțină sprijinul Comisiei Europene, al celorlalte instituții europene și al statelor membre pentru continuarea Fondului pentru Modernizare și în deceniul următor, eventual într-o formă legată de reforme și cu termene mai stricte, după modelul PNRR.
Editor : A.D.
