Fosta preşedintă a Republicii Srpska din Bosnia şi Herţegovina, Biljana Plavsic, condamnată pentru crime de război, a murit joi la Belgrad, la vârsta de 96 de ani, a anunţat postul public de televiziune din entitatea sârbă, RTRS, transmite AFP.
„Decesul ei ne aminteşte încă o dată de acea perioadă de luptă, sacrificii şi mari provocări pe drumul către crearea Republicii Srpska”, a declarat pe X fostul preşedinte al Republicii Srpska, Milorad Dodik.
Poreclită „Doamna de Fier”, Biljana Plavsic a fost condamnată în 2003 la 11 ani de închisoare pentru crime de război şi a fost eliberată în octombrie 2009.
Plavsic şi-a recunoscut în faţa Tribunalului Penal Internaţional pentru fosta Iugoslavie (TPII) de la Haga rolul de prim-plan în campania de persecuţie a croaţilor şi bosniacilor musulmani în timpul războiului din Bosnia din anii 1990.
Ea va fi înmormântată la Banja Luka, capitala sârbilor bosniaci, a precizat postul de televiziune RTRS.
Războiul din 1992-1995 a provocat decesul a aproximativ 100.000 de morţi şi a forţat circa 2,2 milioane de persoane să îşi părăsească locuinţele.
Biljana Plavsic a fost singura femeie condamnată de TPIY. Ea a fost, de asemenea, cea mai înaltă oficialitate din fosta Iugoslavie care şi-a recunoscut responsabilitatea pentru atrocităţile comise în timpul războaielor din Balcani din anii 1990.
În 2009, Biljana Plavsic a beneficiat de eliberare condiţionată după ce şi-a executat două treimi din pedeapsă într-o închisoare suedeză şi s-a întors să locuiască la Belgrad, unde a stat departe de viaţa politică.
Această fostă aliată a lui Radovan Karadzic, liderul militar al sârbilor din Bosnia, a susţinut public campania de persecuţii împotriva locuitorilor care nu erau de etnie sârbă, apărând masacrele comise asupra acestora şi numindu-le „un fenomen natural”, nu crime de război.
Însă această fostă profesoară de biologie şi-a schimbat poziţia în 1996, cooperând cu comunitatea internaţională.
De la Banja Luka, unde a stabilit capitala entităţii sârbe din Bosnia şi Herţegovina, departe de bastionul naţionalist de la Pale, ea a condus opoziţia împotriva foştilor săi aliaţi.
A ocupat funcţia de preşedintă a Republika Srpska între 1996 şi 1998, înainte de a se retrage din viaţa politică în 2000, după înfrângerea electorală suferită de partidul ei la alegerile locale.
Editor : Sebastian Eduard
