Primul caz de virus Chikungunya diagnosticat în România a fost confirmat la un bărbat de aproximativ 50 de ani. Boala, transmisă prin mușcătura de țânțar, este rară în Europa și întâlnită mai ales în Africa și America de Sud. Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a subliniat, în direct la Digi24, trei aspecte importante legate de prevenție și risc.
Actualizare 10.44 Adrian Marinescu, managerul Institutului Național de Boli Infecțioase „Matei Balș”, a vorbit în direct la Digi24 despre primul caz de virus Chikungunya confirmat în România și a explicat care sunt riscurile, simptomele și modul de prevenție a bolii.
„Ar trebui să rămânem liniștiți, pentru că, până la urmă, acest virus Chikungunya se numește astfel și este cumva asemănător cu alte infecții virale care pot provoca febră. Este o infecție virală care trebuie diagnosticată de fiecare dată când o persoană vine dintr-o zonă de risc. Este important să existe un spital performant pentru a putea pune acest diagnostic corect”, a declarat Marinescu.
El a subliniat trei aspecte importante legate de prevenție și risc:
- Persoanele care călătoresc în zone precum Africa ar trebui să meargă cu o lună-două înainte la un cabinet de vaccinare internațională pentru a evalua și preveni riscurile reale.
- Infecțiile virale precum Chikungunya pot apărea sub forme ușoare sau simptomatice, dar persoanele cu sistem imunitar deficitar – fie din cauza bolilor, fie din cauza vârstei – pot dezvolta forme severe care le pun viața în pericol.
- Simptomatologia poate semăna cu o infecție virală obișnuită sau cu gripa, mai ales în sezonul gripal, ceea ce poate întârzia diagnosticul dacă nu se ia în calcul contextul epidemiologic.
„Dacă nu este tratată corespunzător, o astfel de infecție poate duce la complicații importante, cum ar fi sepsisul – adică o infecție generalizată – și afectarea multiorganică”, a explicat managerul Institutului „Matei Balș”.
Marinescu a mai menționat că virusul nu se transmite ușor de la o persoană la alta, cu excepția situațiilor în care un țânțar autohton ar transmite boala de la o persoană infectată la alta.
„Este posibil ca în viitor apropiat să apară și în România cazuri de boli exotice, care să nu mai fie doar importate”, a mai spus el.
Știrea inițială
Tabloul clinic al pacientului a semănat cu o infecție virală sau cu o gripă, iar în acest caz evoluția a fost mai dificilă din cauza unui teren oncologic preexistent.
Diagnosticul Chikungunya este dificil de stabilit și necesită aparatură specială și reactivi specifici. Este nevoie de laboratoare echipate corespunzător și de implicarea medicilor specializați. Chiar dacă apar foarte puține cazuri, reactivii trebuie achiziționați și plătiți pentru a permite diagnosticarea bolilor foarte rare. Situația este similară și în alte țări: pentru bolile exotice trebuie să existe echipamente și reactivi chiar dacă acestea apar rar.
La Institutul Național de Boli Infecțioase „Matei Balș” va putea fi depistat în curând și virusul Nipah, provenit din India, o altă boală extrem de rară.
Pacientul urmează să fie externat, iar autoritățile medicale continuă monitorizarea cazurilor pentru a preveni răspândirea virusului.
Editor : Ș.A.