Structura centrală a Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA) constată că Serviciul Teritorial Alba din cadrul Direcţiei a clasat, fără a fi realizat niciun act de urmărire penală, o plângere în care reprezentanţii societăţii de transport public îl acuză pe primarul municipiului, Gabriel Pleşa, de abuz în serviciu şi distrugere din culpă în cazul a 21 de autobuze electrice cumpărate prin PNRR.
O plângere penală formulată de către Societatea de Transport Public (STP) SA împotriva primarului Gabriel Pleşa, clasată de către structura DNA Alba Iulia, ar urma să fie instrumentată, în continuare, de către magistraţi, după ce procurorul-şef al Secţiei de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie din cadrul DNA, Ionuţ Ardeleanu, a admis plângerea STP şi a infirmat soluţia de clasare dispusă de procurorul de la DNA Alba Iulia, scrie ziarulunirea.ro.
Pentru reluarea anchetei este nevoie ca un judecător de la Tribunalul Alba să dea o decizie în acest sens. De altfel, dosarul privind cererea de redeschidere a urmăririi penale în această speţă a fost înscris pe rolul instanţei şi are ca termen data de 12 noiembrie 2026, scriu jurnaliştii locali, informează News.ro.
Prejudiciul, peste 14 milioane de lei. Penalizări din PNRR - 154 de milioane
Potrivit Ziarului Unirea, în plângerea înregistrată la DNA Alba Iulia pe 19 iunie 2026, oficialii societăţii de transport STP Alba Iulia acuză că peste opt luni 21 de autobuze electrice finanţate prin PNRR şi 45 de staţii de încărcare au fost ţinute în aer liber, fără mentenanţă curentă şi fără a se asigura condiţiile pentru ciclarea bateriilor, proces care presupune încărcarea şi descărcarea controlată a acestora.
Acuzaţiile penale care i se aduc primarului Gabriel Pleşa sunt de abuz în serviciu, în varianta agravată din Legea 78/2000, şi distrugere din culpă.
„Potrivit sesizării, prejudiciul material direct ar fi de 14.031.245 de lei. La acesta s-ar adăuga un prejudiciu potenţial de 154.159.722 de euro, reprezentând potenţiala penalizare a PNRR, plus recuperarea unor finanţări nerambursabile de aproximativ 12,5 milioane de euro. Starea bateriilor este menţionată sub rezerva confirmării printr-o expertiză tehnică judiciară”, notează sursa citată.
La 17 septembrie 2026, procurorul de caz de la Alba Iulia a clasat cauza pentru abuz în serviciu, argumentând că nu se poate stabili legislaţia primară presupus încălcată, iar fără ea DNA nu poate începe urmărirea penală. Procurorul a constatat că primarul ar fi încălcat doar hotărâri de consiliu local, ceea ce nu reprezintă legislaţie primară, adică legi, ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă.
Pentru distrugere din culpă, procurorul a declinat competenţa în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Alba Iulia. Înainte de clasare, procurorul ceruse STP, prin două adrese din 24 iunie şi 24 august, să indice concret legile sau ordonanţele încălcate. Avocata societăţii a cerut un termen mai lung din motive de sănătate, apoi nu a mai răspuns la termenul de la 1 septembrie.
STP a atacat clasarea la 20 octombrie 2026. Societatea a susţinut că în aproape trei luni nu a fost dispusă începerea urmăririi penale in rem, nu a fost audiat reprezentantul legal, nu a fost cerut niciun înscris de la Primărie, AIDA-TL sau Ministerul Dezvoltării şi nu a fost verificată nici măcar una dintre cele 50 de anexe.
Ordonanţa procurorului de la structura centrală a DNA a dat dreptate STP Alba Iulia. Procurorul-şef arată că art. 289 alin. (2) din Codul de procedură penală enumeră limitativ condiţiile de formă ale plângerii. Legiuitorul nu a cerut petenţilor să facă încadrări juridice sau să indice norme legale. Acestea sunt, în opinia sa, atributul organelor judiciare. El mai observă că legea nu a lăsat la aprecierea procurorului sfera condiţiilor de formă şi nu i-a permis să ceară, în stadiul sesizării, alte date decât cele enumerate.
„Condiţiile de formă prevăzute pentru conţinutul modurilor de sesizare sunt strict reglementate de lege sub forma enumerării lor. Legiuitorul nu a lăsat la aprecierea organului de urmărire penală sfera condiţiilor de formă şi nici nu a edictat vreo dispoziţie legală care să-i permită solicitarea, la stadiul modului de sesizare, a altor date suplimentare celor enumerate de legiuitor. (...) Lipsa unui răspuns concret din partea petentei, la o astfel de cerinţă a organului de urmărire penală, nu poate conduce la considerarea existenţei unui caracter incomplet sau neclar al modului de sesizare, din moment ce identificarea acelor dispoziţii din legislaţia primară reprezintă o atribuţie a organului judiciar”, se precizează în ordonanţa prin care s-a dispus redeschiderea şi reluarea urmăririi penale, document citat de Ziarul Unirea.
Procurorul adaugă că, dacă descrierea faptei era incompletă sau neclară, se impunea restituirea pe cale administrativă, cu indicarea elementelor care lipsesc. Potrivit acestuia, cele două adrese ale procurorului de caz nu sunt prevăzute de lege în acest scop şi lipsa unui răspuns la ele nu poate transforma o sesizare completă într-una incompletă.
Concluzia magistratului de la DNA Bucureşti este că din analiza actului de sesizare nu a rezultat neîndeplinirea vreunei cerinţe de fond sau de formă esenţiale, astfel încât soluţia de clasare, dispusă de DNA Alba Iulia, este „nelegală şi netemeinică”.
Editor : Sebastian Eduard
