Multe şcoli din România se confruntă cu un deficit de cadre didactice cu doar două săptămâni înainte de începerea noului an şcolar. Aproape 44.600 de profesori suplinitori au predat în școlile și grădinițele de la noi, în anul școlar 2023-2024, potrivit datelor Ministerului Educației. Este cel mai mare număr din ultimii cinci ani. Dar problema nu este doar una românească. La începutul fiecărui an școlar, în majoritatea statelor membre ale UE, o mare parte dintre posturile didactice vacante sunt neocupate. Euronews analizează motivele din spatele acestei probleme majore: salariile mici, volumul mare de muncă și îmbătrânirea populației de profesori.
Odată cu începerea anului școlar în UE, 24 de state membre se confruntă cu deficitul de cadre didactice, ceea ce afectează învățarea elevilor și împiedică atingerea obiectivului de a oferi educație de calitate pentru toți.
Suedia, cea mai afectată
Suedia a fost raportată ca fiind una dintre cele mai afectate, având nevoie de 153.000 de profesori calificați până în 2035.
Doar Croația și Cipru nu au raportat o lipsă de personal din domeniul educației, conform raportului Education and Training Monitor 2023 al Comisiei Europene, în timp ce datele publice existente ale Greciei nu permit să se evalueze dacă toate nevoile sunt acoperite sau dacă anumite materii ar putea suferi lipsuri.
CITIȚI AICI Raportul privind situația din România.
Majoritatea țărilor se confruntă cu un deficit de cadre didactice în special în domeniile STEM și de personal calificat în educația și îngrijirea copiilor preșcolari.
Scad standardele, pentru a compensa deficitul
Sindicatul lucrătorilor din domeniul educației și științei din Germania, GEW, a avertizat „împotriva scăderii standardelor pentru calificările pedagogice pentru a compensa deficitul de personal”.
La noi, deficitul de personal care deține calificări adecvate reprezintă o provocare majoră în zonele rurale. Potrivit datelor oficiale, doar un mic procent de profesori sunt necalificați, cu valori ușor mai mari în zonele rurale. Totuși, aceste cifre nu reflectă situația mai frecvent întâlnită în școlile din mediul rural, unde numărul claselor este adesea prea scăzut și insuficient pentru a asigura o normă didactică completă de 18 ore/săptămână. Prin urmare, profesorii predau în mod frecvent materii pentru care nu dețin o calificare, situație ce afectează calitatea educației.
Așadar, de ce este această problemă atât de gravă și cum s-a instalat în întreaga UE?
Care sunt obstacolele?
Profesia de profesor suferă de diverse probleme neatractive, printre care salariul scăzut, nesiguranța locului de muncă și volumul mare de muncă.
Gauthier Catteau a fost profesor de geografie în partea francofonă a Belgiei. El și-a început cariera didactică la vârsta de 22 de ani.
Când a împlinit 29 de ani, Catteau a renunțat la meseria de profesor și a trecut la inginerie. Înainte de asta, s-a trezit odată predând în fața a 39 de adolescenți.
„Făceam naveta trei ore dus-întors pentru a merge la școală în fiecare zi, pentru că locuiesc la țară”, a spus el. „Și am ales să lucrez la Bruxelles pentru că îmi oferea o oarecare siguranță”.
Distanța de navetă, volumul mare de muncă și perspectivele profesionale limitate au început să pară incompatibile cu dorința sa de a-și întemeia o familie.
Conform Eurostat, în 2021, doar 8 % din totalul cadrelor didactice aveau mai puțin de 30 de ani.
A apărut și problema ucraineană
Integrarea copiilor ucraineni în școlile din UE ca urmare a războiului a exacerbat, de asemenea, problema lipsei de profesori în Europa.
În Polonia, în februarie 2023, 43.800 de copii strămutați din Ucraina erau înscriși în învățământul preșcolar.
Între timp, multe țări suferă de pe urma îmbătrânirii populației de profesori, un val de pensionări fiind așteptat în următorii câțiva ani, ceea ce nu face decât să sporească presiunea asupra sistemului.
În Portugalia, unul dintre sindicatele profesorilor, Fenprof, estimează că între 4 700 și 4 800 de profesori se vor pensiona - „cel mai mare număr din mileniu”. Această țară va avea nevoie de peste 30.000 de noi educatori profesioniști până în 2030.
Tendințele de îmbătrânire în rândul cadrelor didactice din unitățile de învățământ din România sunt mai puțin pronunțate decât în UE. Comparativ cu multe alte țări europene în care o proporție semnificativă a personalului didactic se va pensiona în următorii 10 ani, doar 16,9 % dintre cadrele didactice din școlile din România aveau peste 55 de ani în 20215 (media UE: 24,5 %).
O soluție la nivelul UE?
Comisia Europeană a promovat mobilitatea cadrelor didactice și a recompensat practicile didactice inovatoare cu un premiu, ca modalitate de a aborda acest deficit și de a restabili prestigiul acestei profesii.
Multe țări din UE au încercat, de asemenea, să atragă pensionarii înapoi în profesie și au umplut golurile cu profesori cu contracte temporare ca o soluție de avarie.
În luna aprilie a acestui an, secretarul general al ASTI din Irlanda, Kieran Christie, a declarat că Ministerul Educației are nevoie de o „schimbare completă a modului de gândire” pentru a aborda deficitul actual de profesori.
Christie a sugerat că trebuie puse în aplicare o serie de inițiative pentru a stimula profesorii care au părăsit Irlanda pentru a lucra în străinătate să se întoarcă.
Soluție la nivel UE, dificil de pus în aplicare
Cu toate acestea, o soluție la nivelul UE ar putea fi dificil de pus în aplicare.
„Unul dintre motivele pentru care este dificil să se ajungă la un indicator transnațional comparabil la nivel european privind deficitul de cadre didactice se datorează faptului că țările au reguli instituționale diferite în domeniul educației”, a scris economistul în domeniul educației Giorgio Di Pietro într-un raport tehnic pentru Centrul Comun de Cercetare al UE.
„De exemplu, calificările didactice oficiale pot fi obținute în moduri diferite în diferite țări. În unele țări, o persoană devine automat profesor atunci când finalizează programul de pregătire a profesorilor, în timp ce în altele trebuie parcurse etape suplimentare.”
Editor : Marina Constantinoiu
