Viitorul extinderii Uniunii Europene, dar și modul în care vor fi finanțate aderările unor state precum Ucraina sau Republica Moldova, s-ar putea decide pornind de la cazul unei țări mici din Balcanii de Vest. Deși aderarea Muntenegrului ar costa UE doar 3,2 miliarde de euro, echivalentul a mai puțin de 1 euro pentru fiecare contribuabil european, oficialii de la Bruxelles consideră că ar putea crea un precedent cu efecte majore asupra viitorului buget comunitar.
Luna trecută, Comisia Europeană a prezentat pachetul financiar destinat aderării Muntenegrului, țara aflată cel mai avansat în procesul de aderare dintre toate statele candidate la UE. Costul economic al aderării statului din Balcanii de Vest, cu o populație de aproximativ 626.000 de locuitori, a fost estimat la 3,2 miliarde de euro, echivalentul a mai puțin de 1 euro pentru fiecare contribuabil european sau, după cum au remarcat oficialii Comisiei, mai puțin decât prețul unei cafele, relatează Euronews.
Însă, deși impactul financiar este redus comparativ cu bugetul multianual al UE, de aproape 2.000 de miliarde de euro, efectul pe care îl poate avea asupra negocierilor bugetare ar putea fi mult mai mare decât dimensiunea țării.
„Pachetul financiar al Muntenegrului va genera controverse, nu atât din cauza sumei implicate, cât dintr-o chestiune de principiu”, a declarat pentru Euronews un diplomat european care a dorit să își păstreze anonimatul.
Muntenegru, primul test pentru noul val de extindere UE
Procesul de extindere a Uniunii Europene a căpătat un nou impuls după o perioadă de stagnare care a urmat aderării Croației în 2013. Oficialii Comisiei Europene susțin că în ultimele șase luni s-au înregistrat mai multe progrese decât în ultimii zece ani.
În același timp, relansarea extinderii a alimentat și apelurile pentru reformarea procesului de aderare. Mai multe state membre propun introducerea unor garanții democratice suplimentare și a unui sistem de integrare treptată pentru țări candidate precum Ucraina.
În acest context, Muntenegru, pentru care redactarea tratatului de aderare a început în urmă cu câteva săptămâni, a devenit primul test privind modul în care va arăta următorul val de extindere al Uniunii.
„Muntenegru reprezintă un precedent. Nu ar trebui să fie, dar inevitabil va deveni unul”, a declarat un al doilea diplomat european. Potrivit acestuia, statele membre încearcă să își reflecte pozițiile din negocierile privind noul Cadru Financiar Multianual și în dosarul aderării Muntenegrului.
Principala dispută privește modul în care vor fi acoperite costurile suplimentare generate de aderarea Muntenegrului: prin redistribuirea fondurilor existente sau prin identificarea unor noi surse de finanțare. Această dezbatere are implicații importante asupra întregului buget al Uniunii.
Programele europene reflectă prioritățile politice diferite ale statelor membre. Țările din sudul și estul Europei cer fonduri mai mari pentru politica de coeziune și agricultură, în timp ce statele din nord insistă ca resursele să fie orientate către competitivitate și apărare.
Muntenegru va deveni beneficiar net. Ce înseamnă acest lucru
Odată devenit stat membru, Muntenegru ar intra în categoria beneficiarilor neți, adică ar primi din bugetul european mai mult decât ar contribui.
Conform propunerii Comisiei Europene, o parte importantă din fondurile destinate politicii agricole și de coeziune ar proveni din sumele care, în prezent, sunt alocate Muntenegrului prin programul Global Europe, instrumentul UE pentru asistență externă.
Cu alte cuvinte, odată cu aderarea, Muntenegru nu va mai beneficia de fonduri pentru dezvoltare externă, iar banii respectivi vor fi redirecționați către agricultură și dezvoltare regională. Rămâne însă neclar din ce surse vor fi finanțate celelalte programe europene.
Comisia propune majorarea proporțională a fondurilor pentru domenii precum apărarea și competitivitatea, astfel încât aderarea Muntenegrului să nu afecteze finanțarea destinată actualelor 27 de state membre.
O dispută care depășește cazul Muntenegrului
Întrebarea esențială este de unde vor veni fondurile suplimentare. O soluție ar fi introducerea unor noi venituri proprii ale Uniunii, prin taxe europene, iar alta ar presupune creșterea contribuțiilor statelor membre.
Țările considerate contribuitori neți, precum Germania și Țările de Jos, promovează însă reducerea dimensiunii totale a bugetului european pentru a limita contribuțiile naționale și sunt așteptate să susțină redistribuirea fondurilor existente.
Deși suma necesară pentru aderarea Muntenegrului este redusă, decizia va crea un precedent pentru toate viitoarele tratate de aderare, fie că este vorba despre state mai mici, precum Albania și Republica Moldova, fie despre un dosar mult mai complex, cum este cel al Ucrainei.
Rezultatul negocierilor ar putea avea consecințe și asupra unor țări mai prospere care iau în calcul aderarea la Uniunea Europeană și care, încă din primul moment, ar deveni contributori neți la bugetul comunitar.
Un exemplu este Islanda, unde la sfârșitul lunii august va avea loc un referendum privind reluarea negocierilor de aderare la UE, suspendate în 2015.
„Muntenegru stabilește precedentul. Uniunea Europeană va trebui să fie consecventă în toate viitoarele procese de aderare. Iar sursa din care vor proveni acești bani va fi, fără îndoială, un subiect controversat”, a declarat o sursă familiarizată cu negocierile.
Editor : M.I.
