Replică după reacţiile dure din online | Profesoară: Eminescu e fascinant, dar nu e pentru copiii de 11 ani

Profesoara de română care s-a „autodenunţat” că nu respectă programa şcolară – postare care a generat pe lângă aprecieri în mediul online, şi critici numeroase – revine şi precizează că elevii ei sunt de gimnaziu, iar la vârsta de 11 – 15 ani, nu pot înţelege textele lui Eminescu la adevărata lor valoare. „Eminescu e fascinant, dar nu e pentru copiii de 11 ani”, afirmă Cristina Tunegaru.

Tocmai de aceea, tânăra profesoară – care se declară o admiratoare a creaţiei eminesciene, bogată şi profundă – subliniază că întâlnirea cu Mihai Eminescu trebuie pregătită la o vârstă atât de fragedă.

„Elevii mei sunt sunt prea tineri și prea puțin experimentați să înțeleagă texte de o asemenea dificultate, despre moarte și trecerea timpului, despre tinerețe, puritate și durere; sunt toate emoții pe care ei nu le-au trăit. Sunt copii”, precizează ea.

Mesajul postat astăzi, vine după sutele de reacţii prin care mare parte a internauţilor criticau decizia ei de a nu citi cu elevii ei poeziile de Eminescu, „Amintirile” lui Creangă, baladele populare, pastelurile de 150 de ani, nuvelele lui Slavici sau de „a le arunca în braţe comentarii”.

Unii dintre critici i-au atras atenţia că nerespectarea programei şcolare înseamnă abuz în serviciu, iar alţii au acuzat-o de politizarea literaturii.

În timp ce unii propuneau destituirea ei pentru iniţiativa de a oferi o alternativă literară elevilor săi, alţii au apreciat gestul său şi au încurajat-o să continue.

„Predau la gimnaziu, elevii mei au 11 - 15 ani.

Mărturisesc că sunt pasionată de literatura română și mai ales de poezie. La clasă le citesc copiilor „Călin (file din poveste)”, „Lacul” sau fragmente din „Memento mori” cu glasul tremurat de emoție și cu un nod în gât pe care îl ascund cu greu. Mă identific cu aceste texte scrise impecabil, desăvârșit, pare un sacrilegiu să le comentez.

L-am descoperit pe Eminescu la sfârșitul liceului cu un exercițiu de comentare a primelor strofe din „Memento mori”, strofe care mi s-au întipărit în minte pentru totdeauna. Apoi discuțiile libere despre „Oda (în metru antic)” și „Floare albastră”; niciun comentariu nu ne-a știrbit din bucuria propriilor interpretări. Iar mai târziu, în facultate am intrat în contact cu bogăția și profunzimea creației eminesciene, care stătuse ascunsă atât de bine până atunci. De la textele pe care nu le înțelegeam în gimnaziu, am devenit studenta pasionată de Eminescu și de întreaga lui creație artistică – poezie, proză, dramaturgie.

Dar singurul lucru cu care rămân elevii mei de 11 ani după lectură e emoția mea; sunt prea tineri și prea puțin experimentați să înțeleagă texte de o asemenea dificultate, despre moarte și trecerea timpului, despre tinerețe, puritate și durere; sunt toate emoții pe care ei nu le-au trăit. Sunt copii, nu știu ce înseamnă toate acestea, iar poezia presupune a simți ca celălalt, a te adânci în tine, prin text, a te căuta. Ei nu înțeleg aceste texte, iar a le oferi interpretarea ta sau a altuia îi face nepărtași la lectură. Eminescu e fascinant, dar nu e pentru copiii de 11 ani.

E datoria mea să îmi ghidez elevii în drumul lor de descoperire a literaturii, și nu să-i arunc într-o mare de texte pe care nu le înțeleg și în care nu se regăsesc. Întâlnirea cu Eminescu trebuie pregătită atent, în mulți ani de lecturi. Cât mi-ar plăcea să studiez la clasă poeziile ermetice ale lui Barbu și psalmii arghezieni, dar ora de curs nu este despre mine, ci pentru elevii mei, care abia citesc, adesea din vina„dascălilor” cu mare iubire de autori clasici pe care îi predau prin comentarii”, este mesajul postat azi de Cristina Tunegaru pe pagina sa de Facebook, ca răspuns tocmai la criticile carte i-au fost adresate.