Cum se extrag gazele de șist
Metoda extragerii gazelor de şist este dur criticată. Zăcămintele sunt la o adâncime mai mare decât cele convenţionale, iar ca să le extragă, sonda introduce mai întâi apă cu sare şi un amestec chimic. La o adâncime de până la 3.000 de metri se produce o explozie a amestecului pentru a elibera gazul din roci.
Există şi un pericol, ca amestecul să ajungă în pânza freatică. Acesta este motivul pentru care ecologiştii se opun exploatării gazelor de şist. Pe de altă parte însă, specialiştii susţin că această controversată metodă de extracţie nu ar polua deloc pânza freatică.
În rocile aflate la peste 3.000 de metri stau ascunse 950 de miliarde de metri cubi de gaz, spun reprezentanţii companiilor petroliere.
„Aici am calculat rezerve: ăsta este bazinul Siretului, aici al Bârladului, aici al Călăraşului, aici al Alexandriei. Eu chiar fac un pariu acum în faţa dvs., la prima fracturare a lui Chevron sau cine va fi, eu mă aşez frumos acolo şi beau apă de la primul izvor de lângă sondă şi o să vedeţi că nu se va întâmpla nimic”, spune Bogdan Popescu, director companie petrolieră.
Estimările sunt făcute pe baza forajelor făcute deja de Petrom şi Romgaz şi în funcţie de configuraţia solului din aceste regiuni. Însă autorităţile nu se pot pronunţa asupra cifrelor.
În România, la ora actuală, grupul american Chevron deţine mai multe licenţe de explorare a zăcămintelor de gaze de şist, în judeţul Vaslui şi în Dobrogea la Costineşti, Vama Veche și Adamclisi.
Metoda de extragere a gazelor de şist este controversată nu numai în România, ci la nivel mondial. Franţa şi Bulgaria au interzis recent exploatarea gazului de şist. Polonia, pe de altă parte, vrea să folosească această resursă şi a forat în peste 40 de perimetre.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
