Scandalul laptelui toxic se extinde. Există suspiciuni că şi brânza ar fi fost contaminată cu aflatoxină

Autoritățile au declarat că verifică dacă brânza este contaminată și că vor continua controalele la ferme și la procesatoare de lapte, verificând absolut toate produsele lactate.

Pe rafturile magazinelor din România nu mai există lapte contaminat cu aflatoxină, susţin autorităţile. Un lanţ de hipermarketuri a retras întreg lotul cu probleme. Laptele fusese importat din Ungaria.

Primarul Neculai Onţanu a decis să suspende furnizarea laptelui în şcolile şi grădiniţele din Sectorul 2 până când distribuitorul va dovedi că produsul furnizat nu conţine aflatoxină, întrucât societatea ar fi fost nominalizată în discursul ministrului Agriculturii. Firma va relua de luni distribuţia, după ce a prezentat, vineri, buletine de analiză emise de Direcţia Sanitară Veterinară Bucureşti prin care atestă conformitatea calităţii produsului.

Joi, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, a anunțat că din România au fost retrași de la comercializare 13.000 de litri de lapte contaminat cu aflatoxină.

În contextul acestui unui nou scandal alimentar românesc şi european, undelaptele cu niveluri ridicate de aflatoxină s-ar fi răspândit pe piaţă, specialiştii au vorbit la Digi24 despre pericolele care se ascund în ceea ce mâncăm. Joi, invitat în studioul ştirilor a fost consultantul în nutriţieCristian Mărgărit.

Consumăm aflatoxină în mod curent din mai multe surse, nu este ceva extraordinar

"Astfel de toxine există în toate alimentele, pe tot cuprinsul globului, de la Polul Nord până la Polul Sud. În general, aflatoxina se regăseşte înarahide, nuci, seminţe, deci în produse diferite, şi ajunge în lapte prin furaje. Transferul se produce de regulă în urma procesării greşite a nutreţului (porumb, lucernă etc.), permiţând dezvoltarea ciuperciiaspergillus, care produce aflatoxina. Vorbim de nişte cantităţi maxime admise în hrana animalelor şi apoi în lapte", a declarat Cristian Mărgărit.

Potrivit specialistului, când sunt depăşite aceste cantităţi, se consideră că acel produs sau aliment nu mai este bun pentru consum – respectiv pentru a furaja animalele sau pentru consumul uman.

"Dacă, de exemplu, dacă furaje pentru animale cu câteva miligrame într-o tonă sunt diluate cu alte furaje curate, aflatoxina va ajunge în continuare în organismul animalului. Deci acele furaje nu se vor arunca, vor fi doar diluate. Părerea mea strict personală este că şi în cazul laptelui, dacă se găseşte un lot cu şase părţi de aflatoxină pe miliard şi se amestecă cu un lot cu trei părţi pe miliard, facem o medie frumos şi îl trecem pe tot sub limită. Asta în cazul în care se face. Am făcut precizările astea pentru cănoi am consumat aflatoxină şi probabil consumăm din alte surse în mod curent, nu este ceva extraordinar", a adăugat Cristian Mărgărit.