În 2026, solstițiul de iarnă va avea loc luni, 21 decembrie, la 22:50 (ora României) și va marca începutul iernii astronomice în emisfera nordică. La această dată se înregistrează cea mai scurtă zi și cea mai lungă noapte din an. După acest moment, durata luminii naturale va crește treptat, iar nopțile se vor scurta, până la solstițiul de vară din 21 iunie 2027.
Calendarul meteorologic stabilește începutul iernii la 1 decembrie, în timp ce delimitarea astronomică ține cont de mișcarea Pământului în jurul Soarelui. Înclinarea axei terestre explică variațiile duratei de lumină pe parcursul anului și succesiunea anotimpurilor.
Ce semnificație are solstițiul de iarnă și de unde provine denumirea fenomenului
„Solstițiul de iarnă marchează debutul iernii astronomice și coincide cu momentul în care Soarele ajunge în punctul cel mai sudic al traiectoriei sale aparente pe sfera cerească, la aproximativ 23°27′ sud față de Ecuator, deasupra paralelei cunoscute sub numele de Tropicul Capricornului.
În această zi, punctele de răsărit și de apus ale Soarelui sunt deplasate spre sud față de direcțiile est și vest. Această poziționare determină durata minimă a zilei și, implicit, cea mai lungă noapte din an în emisfera nordică.
Denumirea de „solstițiu” își are originea în limba latină, provenind din termenul solstitium. Acesta este format din două elemente: sol, care înseamnă „Soare”, și stitium, derivat din verbul sistere, cu sensul de „a sta pe loc” sau „a se opri”.
Traducerea literală este, așadar, „Soare nemișcat”, o denumire care descrie aparenta stagnare a poziției Soarelui pe cer în apropierea acestui fenomen astronomic.” , a explicat pentru Digi24.ro Adrian Șonka, astronom la Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București
Cum influențează solstițiul de iarnă durata zilei și a nopții
„În preajma solstițiului de iarnă, Soarele pare să-și păstreze aproape aceeași poziție pe cer la orele amiezii, modificările de la o zi la alta fiind foarte mici. După depășirea acestui moment, astrul începe să apară treptat la o înălțime mai mare pe cer în timpul prânzului, iar intervalul de lumină naturală crește de la o zi la alta.
Această perioadă a anului aduce cea mai lungă noapte și cea mai scurtă zi în emisfera nordică. Explicația ține de înclinarea axei Pământului, care face ca Soarele să parcurgă un traseu aparent mai scurt pe bolta cerească. La latitudinea medie a României, de aproximativ 45 de grade, înălțimea Soarelui la amiază nu depășește circa 21 de grade deasupra orizontului.
În București, durata zilei este de aproximativ 8 ore și 50 de minute, în timp ce întunericul se instalează pentru aproape 15 ore și 10 minute.
Poziția joasă a Soarelui poate fi observată și prin lungimea umbrelor. Chiar și în jurul prânzului, acestea sunt mult mai întinse decât în timpul verii, deoarece lumina solară cade pe suprafața Pământului sub un unghi mai mic. În emisfera sudică, condițiile sunt exact opuse în aceeași perioadă, solstițiul din decembrie marcând începutul verii astronomice.”, a conchis specialistul
Editor : M.C.
