Cine va beneficia de decizia CCR privind completurile de 3 judecători

Procesele inculpaţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ), condamnaţi în primă instanţă până pe 23 ianuarie 2019 de completuri de 3 judecători, dar care nu au o sentinţă defintivă, vor fi rejudecate, a decis miercuri Curtea Constituţională, relatează Mediafax.

Fostul ministru de Finanţe, Darius Vâlcov, ar putea fi unul dintre beneficiarii deciziei Curţii Constituţionale de miercuri. Fostul consilier pe probleme economice al premierului a fost condamnat la 8 ani de închisoare cu executare de un complet de 3 judecători, în primă instanţă, pe 8 februarie 2018.

Astfel, potrivit deciziei Curţii Constituţionale, procesul acestuia ar trebuie rejudecat de la zero. De altfel, apărătorul lui Darius Vâlcov a mai susţinut, în termenele din apel, că acel complet de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) nu era specializat pe corupţie.

Şi procesul fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, Mircea Cosma, ar putea fi rejudecat. El a fost condamnat, în noiembrie 2016, la o pedeapsă în primă instanţă, de 8 ani de închisoare cu executare de către un complet de 3 judecători nespecializat pe corupţie. Şi fiul său, fostul deputat PSD Vlad Cosma, inculpat în acelaşi dosar, a fost condamnat tot atunci, la o pedeapsă de 5 ani de închisoare, de către acelaşi complet.

De asemenea, fiica fostului preşedinte al Consiliului Judeţean Prahova, deputatul Andreea Cosma, a fost condamnată în decembrie 2018, în primă instanţă, tot de către un complet de 3 judecători nespecializat pe corupţie, la 4 ani de închisoare.

Pe de altă parte, şi procesele celor achitaţi de completurile de 3 judecători ar trebui, în mod normal, rejudecate. Poate fi cazul dosarului „Rovinari - Turceni”, în care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, pe 10 mai 2018, în primă instanţă, achitarea fostului premier Victor Ponta şi a fostului ministru al Transporturilor, Dan Şova. În acelaşi dosar au fost achitaţi, în primă instanţă, şi Laurenţiu Ciurel, fost director general al SC Complexul Energetic Rovinari SA, şi Laurenţiu Graure, fost director economic al CET.

Consecințele deciziei CCR

CCR a admis, miercuri, sesizarea privind conflictul dintre Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ÎCCJ) pe tema constituirii completurilor specializate în cazurile de corupţie, obiecţie făcută de Florin Iordache.

Curtea Constituţională precizează, în urma admiterii conflictului Parlament-ÎCCJ, că vor fi rejudecate dosarele de la Înalta Curte, soluţionate în prima instanţă înaintea deciziei ÎCCJ din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive.

„În urma deliberărilor, Curtea Constituţională, cu majoritate de voturi, a decis:

1. A admis sesizarea formulată de preşedintele Camerei Deputaţilor şi a constatat că a existat un conflict juridic de natură constituţională între Parlament, pe de o parte, şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de altă parte, generat de neconstituirea de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a completurilor de judecată specializate pentru judecarea în primă instanţă a infracţiunilor prevăzute în Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie, contrar celor prevăzute de art.29 alin.(1) din Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003.

2. Cauzele înregistrate pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi soluţionate de aceasta în primă instanţă anterior Hotărârii Colegiului de conducere a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr.14 din 23 ianuarie 2019, în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condiţiile art.421 pct.2 lit.b) din Codul de procedură penală, de completurile specializate alcătuite potrivit art.29 alin.(1) din
Legea nr.78/2000, astfel cum a fost modificat prin Legea nr.161/2003”, arată CCR, într-un comunicat de presă.

Sursa citată a adăugat că „decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică, potrivit art.36 din Legea nr.47/1992, preşedintelui Camerei Deputaţilor, Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintelui Senatului şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I”.