DNA, în aşteptarea deciziei CCR privind abuzul în serviciu. Moise Guran: Nu mai trimiteți la Curte cozile de topor ale politrucilor!
„Senatoarea Jipa, cea care l-a dat cu mir pe Dan Șova să-i ajute și lui Dumnezeu la imunitate, a bătut din picior și în final și-a dat demisia din partid, reproșându-le colegilor că merită de 12 ani să ajungă și ea judecător la Curtea Constituțională. Peste două luni se schimbă trei judecători și doi dintre ei vor fi numiți de actualii parlamentari. La Europa FM, Codruța Kovesi a explicat că abuzul funcționarului nu e nici pe departe o infracțiune măruntă, o greșeală făcută de un funcționar prost, ci o faptă gravă, făcută cu intenție, inclusiv la achizițiile publice trucate, cum ar fi de exemplu cele din sănătate. Mi-am dat seama după formularea procurorului șef al DNA că a încercat o replică nenominală la campania de dezinformare pe care o face fostul președinte Traian Băsescu pe toate posturile de televiziune, fără nici cea mai mică jenă că lumea s-ar putea prinde că Băsescu vrea de fapt să o scape pe Elena Udrea de dosarul Gala Bute”, scrie Moise Guran, pe blogul biziday.ro.
„Confuzia pe care o introduce fostul președinte este între infracțiunea din culpă, care da, presupune o greșeală, și intenția indirectă, cea în care un Piedone de exemplu știe că dacă dă un aviz fără respectarea normelor de incendiu pot muri oameni exact într-un incendiu. Totuși, dacă publicul poate fi păcălit cu o astfel de confuzie, relativ tehnică, între intenția indirectă și culpă, te aștepți ca la judecătorii Curții Constituționale lucrurile să stea altfel. Mie de exemplu mi-a fost destul de clar, și probabil că și celor de la DNA le-a fost, atunci când l-am văzut pe ditamai Augustin Zegrean, președintele Curții Constituționale, reluând la televizor aceeași argumentație ca și a lui Traian Băsescu (omul care l-a și trimis la CCR) că aici nu mai e vorba de confuzie, e vorba de un aranjament ticălos. Și mai stau să văd și cu Daniel Morar care-i treaba. Curtea se pronunță pe 24 mai, dar există informații că la dezbaterea din 5 mai au existat 4 voturi pentru dezincriminarea abuzului și 4 împotriva. Așadar DNA-ul atârnă într-adevăr într-un fir de ață și de aici furia doamnei Kovesi”, adaugă realizatorul Biziday.
Citiți continuarea pe Biziday.ro.
L. C. Kovesi: Dacă infracțiunea de abuz în serviciu dispare, funcționarii vor lucra după ureche
Procurorul-şef al DNA spune că funcţionarii ar putea acţiona, „după ureche, nu după lege” dacă infracţiunea de abuz în serviciu va fi dezincriminată. În acest fel, a avertizat Laura Codruţa Kovesi, multe dosare instrumentate de procurorii DNA ar putea rămâne fără obiect. Curtea Constituţională urmează să decidă peste două săptămâni dacă reglementarea privind abuzul în serviciu încalcă sau nu legea fundamentală.
Laura Codruţa Kovesi, procurorul-şef al DNA: „Este o infracţiune extrem de clară. Dacă infracţiunea de abuz în serviciu dispare, funcţionarii îşi vor îndeplini atribuţiile după ureche şi nu după lege. Cam o treime din infracţiunile pentru care noi am întocmit rechizitorii sunt aceste infracţiuni de abuz în serviciu. În ziua de astăzi, noi avem în lucru 865 de dosare care au ca obiect fraude în achiziţii publice. În general, în aceste dosare sunt reţinute infracţiuni de abuz în serviciu. Daca această sancţiune va fi dezincriminată sau va fi scoasă din legislaţie, noi n-o să putem să facem investigaţii. O să facem investigaţii pe alte tipuri de infracţiuni”.
Traian Băsescu, la Digi24: Funcţionarilor le este frică să semneze acte
În urmă cu patru zile, fostul președinte Traian Băsescu a declarat la Digi24 că funcționarilor le este frică să mai semneze acte, pentru că abuzul în serviciu nu este definit clar în legislația românească.
Traian Băsescu a arătat că abuzul în serviciu este definit ca „fapta funcționarului public care nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos și prin asta cauzează o pagubă”, conforum Codului penal. În opinia sa, „care îndeplinește în mod defectuos” este expresia care aduce neclaritate.
Pe de altă parte, în Convenția Națiunilor Unite pentru combaterea corupției se precizează că „fapta trebuie să fie făcută cu intenție”, a spus fostul președinte.
„Abuzul în serviciu e definit de convenție. O faptă făcută cu intenție. Aici, la defectuos, și un funcționar prost, slab pregătit, or pe ăla îl sancționezi disciplinar, nu cu închisoare până la șapte ani. Deci trebuie să fie făcută cu intenție și trebuie să fie un act cu încălcarea legii. Definiția din Codul penal spune defectuos”, a afirmat Traian Băsescu.
În opinia sa, acest lucru îi împiedică pe funcționari să-și facă treaba.
„Moda asta nu e de acum. E de frica arestării, de ce s-o ocolim? Funcționarilor le este frică. Dacă spui acolo: 'prin încălcarea legii', el va deschide ochii de 10 ori să vadă dacă pe ce și-a pus semnătura este în regulă. Când spune defectuos... Soluția e sa vii în definiția pe care noi am ractificat-o și o avem în legislație. Procurorii ar trebui să trateze problema după art 19 din legea 365/2004, care este ratificarea Convenției ONU”, a adăugat fostul președinte.
Augustin Zegrean, la Digi24: Nu cred că orice încălcare de lege de către un funcţionar public poate fi sancţionată ca abuz în serviciu
Pe masa judecătorilor Curţii Constituţionale se află acum mai multe sesizări care vizează reglementarea infracţiunii de abuz în serviciu.
Preşedintele instituţiei, Augustin Zegrean, spune că abuzul în serviciu este definit atât în Codul penal, cât şi în Legea de prevenire a faptelor de corupţie, iar acest lucru poate duce la interpretări.
Augustin Zegrean, preşedintele Curţii Constituţionale, în 8 mai: „Aici e problema. Avem două infracțiuni de abuz în serviciu definite sau e aceeași infracțiune și acolo e o agravantă?”
Moderator: „Infracțiunea de abuz ar trebui sancționată”
Augustin Zegrean: E opțiunea legiuitorului. Nimeni nu-l poate obliga să sanctioneze sau nu. Nu cred că orice încălcare de lege de către un funcţionar public poate fi sancţionată ca abuz în serviciu. Lucrurile trebuie analizate de la caz la caz și de la situaţie la situaţie”.
Curtea Constituţională urmează să judece pe 24 mai excepţia de neconstituţionalitate referitoare la infracţiunea de abuz în serviciu.
Excepţia de neconstituţionalitate, invocată de fosta şefă a DIICOT, Alina Bica
Alina Bica a reclamat că abuzul în serviciu, care se pedepseste cu ani grei de închisoare, e definit prea vag în actualul Cod Penal.
Fosta şefă DIICOT - Alina Bica, fostului preşedinte CJ Brăila - Gheorghe Bunea Stancu, fostul preşedinte al Consiliului Judeţean Constanţa - Nicuşor Constantinescu sunt doar câţiva dintre cei inculpaţi de DNA care s-au plâns la CCR că infracţiunea de abuz în serviciu e prea vag definită, deci neconstituţională.
În cazul în care Curtea decide că au avut motiv să se plângă, 30 la sută din cazurile instrumentate de DNA ar fi puse sub semnul întrebării.
„Asta înseamnă că infracţiunea ar fi dezincriminată. Dosarele care conţin infracţiuni de abuz în serviciu sunt clasate, deci se închid, iar persoanele trimise în judecată vor fi achitate. În cazuistica DNA, infracţiunea de abuz în serviciu cu obţinere de folos este o infracţiune foarte des întâlnită, e infracţiunea cu ponderea cea mai mare”, spune Livia Săplăcan, purtătorul de cuvânt al DNA.
Statistica arată că, de la an la an, numărul dosarelor de abuz în serviciu a crescut.
Dacă în 2013, în mai puţin de 270 din dosare trimise în judecată de DNA era vorba de abuz în serviciu. Un an mai târziu, numărul acestora a depăşit 460. Iar în 2015, mai mult de 600 de fapte de abuz în serviciu au ajuns la tribunale.
Abuzuri în serviciu
2013 - 268 de cazuri
2014 - 464 de cazuri
2015 - 601 de cazuri
Discuţiile despre reglementarea abuzului în serviciu au apărut la începutul anului.
„Nu există nicăieri în Europa, nicio ţară din UE nu are fapta de abuz în serviciu ca faptă penală, nu mai spun că nu e faptă de corupţie nicăieri. Dacă cineva face o greşeală în serviciu, fie e sancţionat administrativ, fie se recuperează prejudiciul. La noi abuzul în serviciu poate să însemne puşcărie până la 15 ani. Eu cred că această faptă trebuie să fie scoasă din Codul Penal, abuzul în serviciu", spune Elena Udrea pe 20 ianuarie.
Susţinătorii acţiunii la CCR sunt însă contrazişi de reprezentanţii Direcţiei Naţionale Anticorupţie.
„Incriminarea acestei infracţiuni se bazează pe dispoziţiile Convenţiei de la Merida, o convenţie a Naţiunilor Unite, ratificată de România în anul 2004. Nu ar trebui ca această infracţiune să fie considerată neconstituţională având în vedere că tratatele internaţionale prelevează în faţa dispoziţiilor interne”, susţine Livia Săplăcan.
La CCR au ajuns, în ultima lună, alte patru sesizări cu acelaşi obiect: dezincriminarea abuzului în serviciu.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
