Curtea Constituţională a decis joi că propunerile de modificare a Constituţie iniţiate de PNL-USR şi PSD-ALDE încalcă legea fundamentală. Este vorba de prevederea care interzice amnistia şi graţierea pentru fapte de corupţie. Conform deciziei CCR, propunerea limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere. În schimb, Parlamentul ar putea interzice amnistia unor fapte de corupție, pe o anumită perioadă de timp.
„Aprecierea oportunităţii măsurilor de amnistie şi graţiere colectivă ori graţiere individuală revine Parlamentului, respectiv Preşedintelui României şi nu poate fi impusă o interdicţie generală a acestora în privinţa anumitor infracţiuni.”, se precizează în comunicatul de presă al CCR.
Surse din interiorul CCR susţin că amnistia şi graţierea sunt drepturi de clemenţă ale Preşedintelui şi ale Parlamentului. Nu trebuie să existe o lege sau o modificare a Constituţiei, pentru că legiuitorul sau preşedintele aleg dacă vor sau nu să dea acest drept de clemenţă. Îngrădirea acestui drept încalcă principiul egalităţii, garanţia drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi demnitatea umană.
„Propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei României limitează în mod excesiv puterea statului şi marja sa de apreciere, afectând, în mod nepermis, exercitarea puterii publice în favoarea/ beneficiul cetăţenilor.”, transmite Curtea în acelaşi comunicat de presă.
Cât despre posibilitatea ca Parlamentul să legifereze interzicerea amnistiei şi graţierii, unul dintre magistrații constituționali suţine că o astfel de lege ar fi neconstituţională.
Ar fi posibilă însă validarea de către CCR a unei legi prin care să fie interzisă doar amnistia (nu și grațierea) unor fapte de corupție, pe o anumită perioadă de timp.
Decizia a fost luată joi de judecători cu unanimitate, fiind 8 voturi în acest sens. Din cei 9 judecători CCR a lipsit Simina Tănăsescu, proaspăt numită judecător CCR de preşedintele Klaus Iohannis.
Restul modificărilor aduse legii fundamentale după referendumul din 26 mai, care se referă la interdicţia condamnaţilor penal de a fi aleşi în funcţii publice, precum şi interzicerea ordonanţelor de urgenţă în domeniul justiţiei, dar şi extinderea posibilităţii de a ataca şi alte instituţii la CCR ordonanţele de urgenţă, sunt constituţionale.
Motivarea deciziei va fi finalizată săptămâna viitoare şi transmisă Parlamentului, care trebuie să pună în acord modificările cu decizia CCR, după care legile vor ajunge din nou la Curte. Ulterior Parlamentul trebuie să adopte cu majoritate de două treimi modificările care vor fi validate printr-un nou referendum.
