Ministerul Justiţiei, despre Raportul european anticorupţie: Vom examina aspectele deficitare, pentru a le integra în SNA

Potrivit ministerului, intenţia Comisiei Europene, prin prezentarea acestui raport, nu este de a face clasificări, în condiţiile în care apare cu claritate că fenomenul afectează toate statele membre, ci de a oferi o privire generală asupra măsurilor, cadrului legislativ şi instituţiilor la nivelul fiecărei ţări în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea acestui fenomen.

„Raportul semnalează o serie de aspecte care necesită o acţiune concertată din partea tuturor statelor membre pentru consolidarea propriilor politici anti-corupţie. De asemenea, Comisia Europeană formulează, pentru fiecare stat membru în parte, o serie de recomandări care să orienteze acţiunea în perioada următoare în combaterea eficientă a corupţiei la nivel european. Ministerul Justiţiei apreciază că este vorba de un demers util, în condiţiile în care performanţa statelor membre în ceea ce priveşte prevenirea şi combaterea corupţiei este inegală, iar costurile asociate corupţiei, la nivelul întregii Uniuni, sunt foarte mari (120 miliarde euro, conform Comunicării Comisiei din iunie 2011)”, se arată într-un comunicat de presă citat de Mediafax.

În ceea ce priveşte România, Ministerul Justiției apreciază că raportul consemnează continuitatea rezultatelor instituţiilor cheie anticorupţie şi reaminteşte că Guvernul a sprijinit financiar şi cu resurse umane activitatea instituţiilor implicate în lupta anticorupţie.

„Este, de asemenea, important de subliniat, că raportul reiterează utilitatea şi eficienţa politicilor şi acţiunilor întreprinse de România de-a lungul anilor în materie de combaterea corupţiei, fapt care a condus la obţinerea de rezultate pozitive, apreciate de către Comisie. Totodată, din perspectivă legislativă, România a atins obiectivul adoptării unei legislaţii anticorupţie adecvate, etapa actuală fiind cea de aplicare şi de consolidare a practicilor, cu accent pe interpretări unitare şi previzibile, care să elimine vulnerabilitatea la corupţie”, susţine MJ.

Comunicatul subliniază că România are un instrument cuprinzător, Strategia Naţională Anticorupţie (SNA) 2012-2015, care accentuează componenta de prevenire a corupţiei în sectorul public.

„În perioada următoare, vom examina aspectele deficitare menţionate în raportul general anticorupţie, pentru a vedea cum pot fi integrate în SNA. Considerăm că mecanismul de peer-review stabilit de SNA are capacitatea de a asigura o reală comparabilitate şi competitivitate între instituţiile publice, putând astfel contribui la soluţionarea unora dintre aspectele menţionate în raport”, se mai arată în comunicat.

Corupţia politică şi mica corupţie rămân o problemă semnificativă în România, chiar dacă s-au înregistrate unele rezultate pozitive în ceea ce priveşte cazurile de corupţie la nivel înalt, se arată în primul raport anticorupţie pentru toate statele membre, publicat luni de Comisia Europeană.