România este pe cale să piardă 770 de milioane de euro din fondurile UE, după ce ultima criză politică a blocat adoptarea legilor solicitate de Bruxelles pentru reformarea salariilor din sectorul public și a companiilor de stat care înregistrează pierderi, scrie luni Financial Times.
Comisia Europeană a stabilit termenul limită de 31 august pentru adoptarea reformelor legate de fondurile de redresare în urma pandemiei de Covid-19, care sunt disponibile doar până la sfârșitul acestui an. Însă social-democrații din România s-au opus proiectelor de lege și s-au retras din coaliția de guvernare în luna mai — iar de atunci partidele nu au mai reușit să ajungă la un acord privind numirea unui nou prim-ministru.
Siegfried Mureșan, candidatul preferat al centrului-dreapta pentru funcția de prim-ministru, a calificat impasul drept un „test al adevărului politic” privind angajamentul României de a-și reforma sectorul public postcomunist, care nu este sustenabil.
„Reforma legii salariilor din sectorul public ar corecta inegalitățile, ar reduce privilegiile acordate pe criterii politice și ar debloca 770 de milioane de euro”, a declarat Mureșan pentru FT.
El a afirmat că acest episod a întărit poziția Partidului Național Liberal împotriva aderării la orice viitoare coaliție cu Social-Democrații (PSD), după ce aceștia s-au aliat cu extrema dreaptă pentru a-l înlătura pe prim-ministrul liberal Ilie Bolojan.
PSD a susținut că reformele erau mult prea austere și că Bolojan ar fi trebuit să negocieze un acord mai avantajos cu Comisia Europeană.
Însă reformele vizau și rețelele de clientelism care au susținut de mult timp influența PSD în administrația publică și în întreprinderile de stat, unde locurile de muncă, numirile în consiliile de administrație și subvențiile sunt încă o monedă de schimb politică la 37 de ani de la căderea comunismului.
Întreprinderile de stat din România sunt ineficiente și împovărate cu datorii de miliarde de euro. Cea mai mare dintre ele este CFR, operatorul feroviar de stat, care a declarat în iulie că se așteaptă să înregistreze pierderi de aproximativ 100 de milioane de euro numai în acest an. Datoria sa se ridica la peste 430 de milioane de euro la sfârșitul anului 2025.
CFR se luptă de mult timp să-și întrețină sau să-și modernizeze rețeaua și trenurile, unele servicii circulând acum mai încet decât o făceau acum un secol.
„Menținerea status quo-ului în aceste companii, fără nicio reformă, a creat găuri negre pentru economia României”, a declarat vicepremierul Oana-Clara Gheorghiu în aprilie, când a prezentat planurile de restructurare.
Salariile din sectorul public consumă aproximativ 30 de miliarde de euro în fiecare an, în timp ce puternicele sindicate ale țării continuă să facă presiuni pentru majorări care, potrivit analiștilor, ar fi nesustenabile, în contextul în care Bucureștiul încearcă să-și țină sub control finanțele publice după ce deficitul bugetar a atins aproape 8% din PIB anul trecut.
Agențiile de rating urmăresc cu atenție situația, datoria suverană a României aflându-se încă la doar un nivel deasupra categoriei „junk”. Małgorzata Krzywicka, director asociat al Fitch pentru Europa de Est, a afirmat că leadershipul politic va rămâne probabil slab pe termen scurt, după ce agenția a menținut România la cel mai scăzut rating de investiții în luna iulie.
„Criza politică actuală se desfășoară pe fondul unei acumulări de crize care se suprapun”, a declarat Kamil Całus, analist la centrul de studii OSW din Varșovia. El a subliniat tensiunile economice, amenințarea la adresa securității generată de războiul Rusiei în Ucraina – inclusiv incursiunile frecvente ale dronelor de-a lungul frontierei României cu Ucraina – și creșterea prețurilor la energie legată de conflictul din Iran.
„Societatea românească [consideră] că vechile elite politice nu sunt doar din ce în ce mai nedemocratice, ci și profund iresponsabile”, a spus Całus.
Acestea „s-au certat luni întregi pentru putere și influență într-un moment critic pentru țară și s-au dovedit incapabile să restabilească stabilitatea de bază atunci când era cea mai mare nevoie de ea”.
Relațiile dintre PSD și centrul-dreapta s-au deteriorat atât de grav încât niciuna dintre părți nu este dispusă să reînvie vechea coaliție, ceea ce duce la un impas parlamentar. Președintele Nicușor Dan a declarat că va numi un alt prim-ministru numai dacă candidatul va avea suficient sprijin pentru a trece de votul de încredere.
Analistii au afirmat că ar fi dificil să se organizeze alegeri anticipate, subliniind că țara nu a mai organizat alegeri anticipate de la căderea comunismului în 1989. Cel mai probabil rezultat este un guvern de minoritate sau o majoritate fragilă formată prin defecțiuni, au spus aceștia.
Dan consideră alegerile anticipate o linie pe care nu este dispus să o depășească, potrivit unor persoane care îi cunosc modul de gândire. Principala sa îngrijorare este că partidul de extremă dreaptă AUR, care înregistrează în sondaje 35-40%, ar fi cel mai probabil câștigător al unui nou scrutin.
„Deocamdată va fi un guvern de minoritate, mai bine vă obișnuiți cu asta”, a spus Hunor Kelemen, președintele partidului etnic maghiar UDMR, care a făcut parte din coaliția cvadripartită care s-a destrămat în aprilie.
Un guvern condus de AUR era „inevitabil”, a spus Kelemen. „Vom vedea dacă acest lucru se va întâmpla în 2026 sau în 2028.”
„Însă aceștia și-au dublat sprijinul electoral față de ultimele alegeri și încă mai au potențial de creștere. Cu cât noi obținem rezultate mai slabe, cu atât ei cresc mai mult.”
Editor : B.E.
