Autoritățile din Mumbai, India, cer României să extrădeze un cetățean ucrainean acuzat că este una dintre „persoanele cheie” implicate într-o schemă Ponzi care se ridică la peste 16 milioane de euro. Bărbatul a fost arestat de urgență în luna mai, iar la finalul lunii iulie urmează să afle decizia instanței în dosarul extrădării.
În luna mai, în baza unei notițe roșii emise de Interpol New Delhi, India, Oleksandr Zapichenko, urmărit internațional, a fost arestat în România sub acuzația de spălare de bani.
Din datele furnizate de autoritățile indiene, a reieșit că ucraineanul, alături de alte persoane, a pus la cale o schemă Ponzi prin care ar fi înșelat investitori cu randamente cuprinse între 6 și 11% pe săptămână. Era vorba de așa-zise investiții în aur, argint, bijuterii cu diamante și pietre prețioase.
Între 14 și 15.000 de persoane ar fi fost atrase în această schemă, potrivit presei locale.
Investițiile victimelor, după cum arată autoritățile, erau colectate cash de către membrii grupării. Banii cash primiți de la victime erau, ulterior, „spălați” prin diverse operațiuni financiare și ajungeau în final să fie schimbați în criptomoneda USDT (o criptomonedă care are paritate 1:1 cu dolarul american).
„Arhitecții” schemei au fost găsiți în România și Moldova
Oleksandr Zapichenko avea un rol cheie în această schemă, au mai arătat autoritățile indiene.
El era cel implicat direct în convertirea depozitelor făcute de clienți în numerar în criptomonedă și doar el administra portofelele electronice în care erau depuși.
Autoritățile indiene au arătat că valoarea totală a prejudiciului se ridică la peste 1,7 miliarde de rupi indieni, adică puțin peste 16 milioane de euro.
Din presa locală reiese că autoritățile indiene au intrat pe fir la începutul anului 2025, când au făcut percheziții în 13 locații din Mumbai și Jaipur, în urma cărora au ridicat documente și au sechestrat conturile bancare legate de membrii grupării.
În această schemă ar fi fost implicați, pe lângă cetățeni indieni, și mai mulți cetățeni ucraineni.
Oleksandr Zapichenko și Olena Stoian sunt considerați de autoritățile indiene drept arhitecții schemei. Dacă Zapichenko a fost găsit în România, Olena Stoian a fost găsită și arestată în Republica Moldova, unde a urmat o procedură similară.
Zapichenko a cerut să fie lăsat în arest la domiciliu
Oleksandr Zapichenko a fost reținut de autoritățile române pe 22 mai, iar o zi mai târziu Curtea de Apel București a decis arestarea provizorie, în caz de urgență, în vederea extrădării. Arestarea a fost prelungită, succesiv, cu câte 30 de zile.
- Autoritățile indiene au garantat autorităților române că infracțiunea de care este acuzat Oleksandr Zapichenko nu este o infracțiune politică sau militară.
Judecătorii români au considerat că arestarea lui este necesară, pentru că „nu există garanții suficiente pentru a se evita riscul de fugă sau de sustragere”.
Ucraineanul, prin intermediul avocatului, a contestat măsura decisă de judecătorii români și a cerut să fie lăsat în arest la domiciliu. Acesta a și negat în fața judecătorilor români implicarea lui în schema destructurată de autoritățile indiene.
Verificările autorităților române au arătat că Zapichenko nu are nici domiciliu, dar nici reședință în România, nu i s-a acordat drept de azil și nici nu beneficia de statutul de refugiat pe teritoriul național.
În același timp, ucraineanul nu are nici loc de muncă sau reședință stabilă în Uniunea Europeană. El doar a depus la dosar un draft al unui contract de închiriere a unui imobil din România care nici nu era semnat.
Următorul termen în dosarul extrădării va avea loc pe 29 iulie la Curtea de Apel București.
Editor : M.G.
