La 43 de ani de la devastatorul cutremur, în București mai sunt sute de clădiri cu risc seismic. Explicațiile șefului DSU
Bucureștiul este unul dintre orașele cu cea mai mare expunere seismică din Europa. În acest context, sute de clădiri sunt în pericol real de prăbușire. Consolidările sunt mult în urmă, iar autoritățile bat pasul pe loc la acest capitol.
Constantin Bănuță, supraviețuitor: "Am luat-o la fugă pe scări. Pur și simplu am plecat în șosete, după aceea la câtva timp m-am întors și mi-am luat o pereche de încălțăminte."
Constantin Bănuță avea 22 de ani. Terminase armata și stătea împreună cu mătușa sa, la etajul 10, într-un bloc din zona Piața Iancului. Se consideră un norocos pentru că a scăpat fără nicio zgârietură din cutremurul din 4 martie 1977.
Constantin Bănuță, supraviețuitor: "Nu știu ce e ăla război și nici nu vreau să știu, dar clădirile erau dezolante. Era așa de multă lume pe stradă, toți care circulau în toate direcțiile."
Cel mai mare cutremur din ultima jumătate de secol s-a produs în Vrancea, pe 4 martie 1977, la ora 21 și 21 de minute, a durat 56 de secunde și a avut o magnitudine de 7,4.
Andrei Mihai, cercetător Fizica Pământului: "Seismicitatea din zona Vrancea este destul de puternică dar are episoade rare, adică poate să producă între 3 și 5 evenimente cu magnitudine mai mare de 7 pe secol. Sunt greu de prezis. Pentru a elibera energia unui cutremur cu magnitudinea 6 ne trebuiesc 1.000 de cutremure cu magnitudinea 4."
După cutremurul din 4 martie 1977, aproape 1.400 de bucureșteni au murit și zeci de mii de locuinţe au fost distruse. Inginerii în construcții spun că tragedia a fost amplificată și de faptul că blocurile care s-au prăbușit nu erau construite ca să reziste la cutremure.
Radu Petrovici, inginer constructor: "A circulat în perioada interbelică – România nu este o țară seismică – a fost o formă de corupție în arhitectură. Nu au avut încredere în inginerii români, a fost adusă o echipă de ingineri austrieci. Austria nu are cutremur."
Clădirile reprezintă în continuare principala problemă pe care o are România în cazul unui cutremur.
În prezent, în Capitală mai sunt 840 de clădiri care prezintă risc seismic. Aproape jumătate dintre acestea au celebra bulină roșie. Adică, experții cred că se pot prăbuși la viitorul cutremur puternic și le consideră pericol public. Statisticile arată că cele mai multe astfel de clădiri sunt în sectorul 1 - aproape o treime din total. Cele mai puține sunt în sectorul 6.
Raed Arafat: "Avem foarte multe clădiri private, clădiri de locuințe care încă sunt sub riscul seismic și nu am găsit o soluție acolo în acest moment Această soluție aparține autorităților locale și colegilor de la ministerul Dezvoltării, însă nu este o soluție care se face peste noapte."
Nu doar clădirile vechi sunt o problemă. În București se construiește în ritm intens.
Radu Petrovici, inginer constructor: "Sunt din ăia de construiesc fără aviz, fără aprobare. În momentul în care nu se controlează, nu mai ai nicio garanție."
Reporter: "Cât de pregătită pentru cutremur este România pe o scară de la 1 la 5?"
Raed Arafat: "Dacă vorbim de prevenire, suntem, mai ales pe zonele afecate, eu nu aș da mai mult decât 2 poate, dacă vorbim de răspuns deja trecem către 3-4 din 5. La răspuns am evoluat foarte bine în ultima perioadă. Ca și dotări am reușit să ne dotăm mai bine și există acum în fiecare județ dotări pentru răspuns la clădiri prăbușite.
Chiar dacă încă vorbim și ne amintim de cutremurul din 1977, acesta nu a fost cel mai mare din istoria România. Cercetătorii de la Institutul de Fizica Pământului spun că pe 26 octombrie 1802 în zona Vrancea s-a produs un seism a cărui magnitudine este estimată între 7,9 și 8,2.
Editor: I. I.
Urmărește știrile Digi24.ro și pe Google News
