Uniunea Europeană vrea să convingă China să reducă exporturile către blocul comunitar, în încercarea de a diminua deficitul comercial care a ajuns la aproximativ 1 miliard de euro pe zi. Comisarul european pentru comerț, Maros Sefcovic, spune că Bruxellesul pregătește propuneri concrete pentru Beijing și că, în lipsa unor rezultate, UE ar putea recurge mai intens la instrumentele de apărare comercială, anunță Politico.
„Din punct de vedere pur tehnic, dacă ne uităm la problema deficitului nostru, este necesară creșterea exporturilor de produse europene către China. De asemenea, trebuie să analizăm cum putem gestiona mai bine exporturile chineze către Uniunea Europeană”, a declarat Sefcovic.
„Este foarte clar că cea mai eficientă și cea mai bună cale pentru relațiile viitoare ar fi ca această problemă să fie abordată de ambele părți”, a adăugat comisarul european.
Bruxellesul vrea rezultate concrete până în octombrie
Comisia Europeană se află sub presiunea liderilor statelor membre pentru a obține rezultate concrete din dialogul cu Beijingul până la jumătatea lunii octombrie.
În urmă cu două luni, statele membre au cerut Bruxellesului să propună noi instrumente pentru reducerea deficitului comercial al UE cu China, estimat la aproximativ 1 miliard de euro pe zi.
Problema a devenit tot mai urgentă pe măsură ce producătorii europeni din sectoare precum industria chimică și cea auto închid fabrici și reduc locuri de muncă, confruntându-se cu dificultăți în competiția cu importurile chinezești mai ieftine.
Šefčovič a declarat că va discuta cu omologul său chinez, Wang Wentao, prin videoconferință la mijlocul lunii septembrie, înainte de o vizită la Beijing programată pentru începutul lunii octombrie.
În paralel, o echipă de negociatori ai UE se află în această săptămână în China. Discuțiile sunt, potrivit comisarului, „foarte deschise, foarte dure”, iar toate subiectele se află pe masa negocierilor.
„Trebuie să avem rezultate concrete până în octombrie”, a spus Sefcovic, precizând că liderii europeni caută „rezultate clare”, inclusiv proiecte-pilot pentru gestionarea surplusului de ofertă din China.
UE schimbă strategia față de Beijing
Declarațiile lui Maros Sefcovic reflectă o schimbare importantă în abordarea Uniunii Europene față de relația comercială cu China și apropie strategia Bruxellesului de cea utilizată de Washington.
În loc să se bazeze în principal pe măsuri de protecție comercială aplicate după ce produsele chinezești ajung pe piața europeană, UE analizează acum modalități de a gestiona direct fluxurile comerciale.
Strategia combină încercarea de a crește exporturile europene către China cu măsuri pentru limitarea sau controlul importurilor chinezești în Europa.
Modelul amintește de politicile comerciale din anii 1980, când Japonia și Coreea de Sud au acceptat să limiteze exporturile unor produse precum automobile, oțel și electronice către Europa și Statele Unite.
Ce vrea Europa să vândă Chinei
Bruxellesul este interesat în special de creșterea exporturilor unor produse considerate nesensibile, precum produse agricole, dispozitive medicale și automobile.
Šefčovič a recunoscut că schimbarea de strategie reprezintă o reacție la evoluțiile din economia chineză, argumentând că o parte dintre creșterile exporturilor chineze nu sunt explicate exclusiv de performanța economică sau de mecanismele pieței.
Un factor important îl reprezintă subvențiile acordate de statul chinez, care, potrivit oficialilor europeni, continuă să distorsioneze concurența.
Importuri mai scumpe, risc de inflație
O eventuală limitare a importurilor chinezești ar putea avea însă și efecte nedorite pentru consumatorii europeni.
Reducerea importurilor ieftine ar putea determina creșterea prețurilor pentru anumite produse fabricate în Europa și ar putea alimenta presiunile inflaționiste.
Inflația din zona euro a ajuns la 2,9% în iulie, peste ținta de 2% a Băncii Centrale Europene. În acest context, măsurile care ar scumpi importurile din China ar putea pune presiune suplimentară asupra prețurilor.
UE pregătește măsuri mai dure
În cazul în care negocierile cu Beijingul nu vor produce rezultate, UE este pregătită să utilizeze mai intens instrumentele de apărare comercială și să-și protejeze piața internă, a avertizat Sefcovic. „Lucrăm la propuneri foarte concrete. Să vedem cum vor reacționa omologii noștri chinezi la acestea”, a declarat comisarul.
El a avertizat că, dacă nu va exista nicio acțiune din partea Chinei, Bruxellesului îi va fi „mult mai dificil” să se limiteze la discuții.
Comisia Europeană intenționează, de asemenea, să îmbunătățească modul în care utilizează măsurile de salvgardare. Aceste instrumente permit restricționarea temporară a importurilor atunci când o creștere bruscă a acestora amenință producătorii europeni.
UE a utilizat o versiune actualizată a acestor măsuri atunci când a impus tarife asupra oțelului importat la începutul lunii iulie, decizie care a provocat nemulțumiri în rândul mai multor parteneri comerciali, în special Brazilia și China.
„Pe de o parte, trebuie să spun că este un instrument foarte eficient. Pe de altă parte, este foarte dur”, a spus Sefcovic.
Comisia analizează în continuare experiența măsurilor aplicate în cazul oțelului pentru a face viitoarele investigații mai rapide și mai bine calibrate.
Bruxellesul vrea să reducă dependența de China
Comisia Europeană lucrează și la un „instrument de diversificare”, menit să încurajeze companiile să apeleze la mai mulți furnizori atunci când există alternative.
Obiectivul este reducerea dependenței Europei de produsele chinezești în sectoarele considerate strategice.
„Desigur, diversificarea implică costuri”, a recunoscut Sefcovic, referindu-se inclusiv la posibila creștere a prețurilor pentru produse și tehnologii importante, precum mineralele esențiale și tehnologiile ecologice.
Comisarul susține însă că tot mai multe companii ajung la concluzia că aceste costuri sunt mai mici decât cele generate de eventualele întreruperi ale lanțurilor de aprovizionare. „Costul diversificării este mai mic decât costul perturbărilor”, a concluzionat Sefcovic.
Citește și: „Ajunge”. Canada sfidează presiunile lui Donald Trump. De ce UE nu poate urma exemplul lui Mark Carney
Editor : C.A.
