Sari la conținut

Ce vor germanii de la România? Explicațiile ambasadorului Emil Hurezeanu

Stabilitatea guvernamentală din Germania - anunțată de reînnoirea acordului „marii coaliții” dintre creștin-democrații cancelarului Angela Merkel și social-democrații lui Martin Schulz - reprezintă o veste bună și pentru România, a declarat la Digi24 ambasadorul Emil Hurezeanu.

„Relațiile bilaterale româno-germane sunt într-o fază excelentă. O spun ambele părți. Anul trecut - încă n-au fost date publicității ultimele statistici oficiale, însă eu le pot divulga - comerțul bilateral a crescut de la 26 de miliarde la 30 de miliarde de euro. Asta înseamnă mai mult decât volumul comercial bilateral anual pe care Germania îl are cu Turcia, mult mai mare decât cu India!”, a punctat ambasadorul Hurezeanu.

Germania a creat un sfert de milion de locuri de muncă în România - locuri stabile -, transferă tehnologie, balanța comercială este echilibrată, adică România în ultimii doi-trei ani a exportat în Germania la fel cât a importat din Germania, a explicat Emil Hurezeanu.

Investitorii germani sunt pe primul loc în România, chiar dacă nu apar în statisticile oficiale decât pe locul doi sau trei, dar dacă ținem cont că Siemens investește prin Austria sau Metro prin Olanda, ajungem la concluzia că din considerente fiscale mari grupuri germane trec prin alte țări, spune ambasadorul României la Berlin. În aceste condiții, el a atras atenția că „există o preocupare clară” a acestor investitori, există câteva dorințe ale germanilor - care sunt și dorințele românilor - care țin de mai multă predictibilitate fiscală, țin de extinderea învățământului dual  - școlile profesionale care să asigure și tehnicieni, și meșteșugari, meseriași, nu numai IT-iși sau ingineri, care sunt foarte apreciați, de altfel. Centrul de informatică al celei mai mari bănci germane, Deutsche Bank, are peste 1.000 de angajați la București, a menționat Emil Hurezeanu. 

„Există șanse ca relațiile acestea să se dezvolte în continuare, pornind de la o tradiție foarte serioasă, de la afinități cultural-istorice și de la interese comune. România se îndreaptă către președinția UE și Germania este gata să asiste România, așa cum o face acum cu Bulgaria. (...) Faptul că nu vom mai avea alegeri nici în Germania, nici în Franța (...) este un semn încurajator”, a spus ambasadorul.

Această evoluție a relațiilor bilaterale vine într-un context istoric semnificativ. Zidul Berlinului - care a despărțit nu numai Berlinul, dar și lumea liberă de dictaturile comuniste - a durat 28 de ani, două luni și 26 de zile, iar această limită a fost depășită chiar la începutul acestei săptămâni. Astfel că, în prezent, s-a scurs mai mult timp de când a căzut Zidul Berlinului - descătușând libertatea - decât timpul în care a stat în picioare, a punctat ambasadorul Emil Hurezeanu.